Ameninţările cu care se confruntă oceanele Terrei şi efectele asupra ecosistemului şi omului

În luna aprilie, Greenpeace a lansat una dintre cele mai mari expediţii din istorie, o călătorie de la un pol la celălalt, care va dura aproape un an şi are ca scop evidenţierea ameninţărilor cu care se confruntă oceanele Terrei, dar şi o campanie în vederea încheierii unui Tratat pentru Oceanul Global în cadrul ONU, vizând toate acele întinderi din afara apelor naţionale.

• Oamenii de știință au învățat albinele „să citească” codul Morse
• Test de cultură generală. De ce să nu credem niciodată „lacrimile de crocodil”?

La expediţia Protect the Oceans participă oameni de ştiinţă şi activişti, care vor să identifice efectele schimbărilor climatice, ale pescuitului excesiv, poluării cu plastic, mineritului la mare adâncime etc. asupra oceanelor planetei.

Expediţia a debutat la Polul Nord, în Arctica, şi va ajunge, printre altele, în Marea Sargaselor şi Reciful de corali amazonian, iar călătoria se va încheia la începutul anului 2020, în Antarctica.

Expediţia include nava transformată în laborator Esperanza, care, în prezent, se află în apele din strâmtoarea Fram, între Svaalbard şi Groenlanda, acolo unde are loc cel mai activ proces de topire a gheţurilor de la Polul Nord, aproximativ 80% din toată cantitatea.

Din 1990, grosimea medie a stratului de gheaţă din această regiune a scăzut cu o treime, de la trei la doi metri, potrivit Fram Strait Arctic Observatory.

Se ştie deja faptul că regiunea arctică se confruntă de mulţi ani cu topirea accelerată a gheţurilor, provocată de încălzirea climatică. Temperaturile din această regiune au crescut de două ori mai repede decât media globală, provocând topirea unor cantităţi uriaşe de gheaţă.

Însă topirea este provocată şi de un fenomen de încălzire care are loc în adâncurile oceanului şi care ar putea distruge ciclul vieţii, ce porneşte de aici şi poate afecta inclusiv viaţa oamenilor. Acesta este fenomenul pe care cercetătorii încearcă să îl desluşească.

Specialiştii prelevează mostre din stratul de gheaţă, care găzduiesc forme de viaţă congelate – alge, fitoplancton, organisme microscopice care folosesc căldura solară ca energie. Aceste organisme joacă un rol vital în reducerea modificărilor climatice, absorbind din atmosferă dioxidul de carbon, care încălzeşte planeta, şi stocându-l şi eliminând oxigen.

Fitoplanctonul foloseşte drept hrană pentru zooplancton, cu care se hrănesc crustaceele şi peştii mici, parte a unui lanţ trofic ce include balene, păsări marine, urşi polari, printre altele.

La topirea gheţurilor, algele şi fitoplanctonul sunt eliberate în apă, pe termen scurt acestea fiind ca o injecţie cu nutrimente, de unde debutează ciclul vieţii.

Însă, în aprilie, s-a înregistrat un nivel record de topire a gheţurilor în Arctica, iar acest lucru are ca efect scăderea cantităţii de nutrimente, chiar la baza lanţului trofic.

Totodată, gheaţa proaspăt topită creează un strat protector pentru cel îngheţat de deasupra. Acum, însă, acest strat protector s-a subţiat, contribuind şi mai mult la topire.

Cu această expediţie, Greenpeace este parte a unei coaliţii mai mari, ce militează pentru stabilirea unor legi care să protejeze complet 30% dintre oceanele planetei până în 2030.

Însă, atingerea acestui scop este dificilă, având în vedere că mari puteri ale lumii, precum Rusia şi SUA, sunt interesate de câştigurile economice pe termen scurt, în detrimentul viitorului planetei, scriu cei de la CNN. SUA nu au semnat Convenţia asupra dreptului mării, iar secretarul de stat Mike Pompeo a subliniat recent oportunităţile economice prezentate de scăderea nivelului gheţurilor, precum resursele naturale din aceste zone.