Home » Natură » O specie nouă a fost descoperită în fauna României. Are numai doi milimetri

O specie nouă a fost descoperită în fauna României. Are numai doi milimetri

Publicat: 12.10.2019
Un crustaceu de doi milimetri reprezintă „cea mai mare mică descoperire” din fauna României. Descoperirea a fost făcută de specialişti de la Societatea Ornitologică Română (SOR) în Lacurile Fălticeni, din judeţul Suceava.

Micro-crustaceele sunt extrem de importante pentru peşti, dat fiind faptul că vorbim despre rudele celebrilor „purici de baltă”, mâncare achiziţionată de la magazinele de acvaristică pentru peştii ornamentali, afirmă specialiştii SOR. Copepodele sunt crustacee microscopice care se dezvoltă cu precădere în planctonul habitatelor acvatice stătătoare sau încet curgătoare.

Biologul Éva Váncsa a prelevat probe din lacurile de la Fălticeni pentru a studia nevertebratele acvatice din lacuri, ca activitate din cadrul proiectului „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiţei – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călăraşi, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteştii de Sus – Gura Ialomiţei”.

„Campania de prelevare de probe de la Fălticeni a avut loc în luna noiembrie din 2018. Atunci am colectat probe de nevertebrate acvatice  pe toate luciurile de apă din proiect, pentru că nu lucrăm doar la Fălticeni, ci şi la Călăraşi, Techirghiol sau Gura Ialomiţei. Am folosit o unealtă specială de recoltare a organismelor ataşate de substrat, numite organisme bentonice. Acestea nu sunt importante doar pentru peşti, ci sunt o resursă de hrană şi pentru păsări. Când ne referim la nevertebratele acvatice discutăm şi despre insecte care au şi o dezvoltare acvatică şi una aeriană. Exemplul cel mai bun este libelula, care este sursă de hrană pentru mai multe specii de păsări”, a spus biologul Éva Váncsa.

Credit foto: Societatea Ornitologică Română

Ulterior, biologul a început să analizeze aceste organisme în laborator la microscop. A apelat apoi la un alt expert din proiect, Karina Battes, pentru a studia în amănunt copepodele prinse cu fileul. Copepodele trăiesc în masa apei, nu în sedimentele bazinelor acvatice. Deşi sunt foarte importante pentru lacuri, bălţi, mlaştini, râuri mari sau alte ecosisteme cu apă încet-curgătoare, copepodele sunt de cele mai multe ori ignorate, din două motive. În primul rând sunt foarte mici, cele mai multe specii au o lungime a corpului cuprinsă între jumătate de milimetru şi un milimetru. În al doilea rând, Directiva Cadru Apă (legea europeană de monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă din Uniunea Europeană) nu le include în analize.  

Surpriză totală în timpul analizelor

„Éva mi-a dat prima dată câteva tuburi cu copepode colectate în noiembrie 2018. Mă aşteptam să găsesc specii de copepode comune, cu distribuţii largi şi nepretenţioase la condiţiile de mediu. Am identificat câţiva zeci de indivizi din astfel de specii, când am dat peste doi masculi la care nu recunoşteam caracterele de identificare. După ore întregi de căutări, am reuşit să identific specia şi, când am ajuns la Sinodiaptomus sarsi, mărturisesc că a fost o surpriză totală. Nu doar specia, dar şi genul sunt noi pentru fauna de copepode calanoide a României, care număra înainte de această descoperire 24 de specii”, a povestit Karina Battes.

Cei doi biologi şi-au reluat căutările în următoarea campanie de teren, şi în iunie 2019 au luat noi probe din apa de la Fălticeni. Au găsit  sute de indivizi de Sinodiaptomus sarsi.

Acest micro-crustaceu, o specie nativă în estul Asiei, şi-a extins treptat arealul de distribuţie, din estul Chinei şi sud-estul Rusiei înspre vest până în Turcia şi Caucaz. Prima citare din Europa (zona la vest de Marea Neagră) a fost făcută în Ucraina, în august 2014. Spre deosebire de cazul din Ucraina, unde au fost găsite câteva exemplare, în Lacurile Fălticeni au fost identificaţi sute de indivizi, atât adulţi cât şi juvenili, ceea ce indică o populaţie stabilă, autosustenabilă, afirmă reprezentanţii SOR.

Credit foto: Societatea Ornitologică Română

Spre deosebire de restul vieţuitoarelor pe care le studiază biologii (mamifere, păsări, insecte) la copepode nu există denumiri populare. Pentru că sunt microscopice, nimeni nu s-a ocupat cu numirea lor.

„Potenţialul invaziv al acestei specii nu trebuie trecut cu vederea, de aceea viitoarele teme de cercetare va trebui să includă elucidarea rutelor de migraţie, identificarea vectorilor de migraţie şi studierea potenţialului invaziv în ecosisteme acvatice”, a mai spus Karina Battes.

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea pentru ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
16 milioane de persoane din Ucraina au nevoie de ajutor umanitar, transmite ONU
16 milioane de persoane din Ucraina au nevoie de ajutor umanitar, transmite ONU
Când începe cea de-a doua ediție a Festivalului de film Cinefemina?
Când începe cea de-a doua ediție a Festivalului de film Cinefemina?
Telescopul James Webb va analiza una dintre cele mai emblematice ținte ale lui Hubble
Telescopul James Webb va analiza una dintre cele mai emblematice ținte ale lui Hubble
Lupii mumificați din era glaciară dezvăluie misterul strămoșilor câinilor moderni
Lupii mumificați din era glaciară dezvăluie misterul strămoșilor câinilor moderni
Celula solară perovskită depășește pentru prima dată pragul de 30 de ani pentru durata de viață
Celula solară perovskită depășește pentru prima dată pragul de 30 de ani pentru durata de viață
Probele de rocă prelevate de roverul Curiosity de pe Marte conțin un ingredient cheie al vieții
Probele de rocă prelevate de roverul Curiosity de pe Marte conțin un ingredient cheie al vieții
Complex de pasaje antice, folosit pentru ritualuri psihedelice. Care este povestea acestui loc?
Complex de pasaje antice, folosit pentru ritualuri psihedelice. Care este povestea acestui loc?
Variola maimuței evoluează într-un ritm accelerat. Iată ce spun specialiștii
Variola maimuței evoluează într-un ritm accelerat. Iată ce spun specialiștii
Vremea rea produce „furtuna perfectă” pentru cei care suferă de astm, iar cazurile sunt în creștere
Vremea rea produce „furtuna perfectă” pentru cei care suferă de astm, iar cazurile sunt în creștere
Ce ascunde microbiomul prietenului tău cel mai bun? Un nou studiu investighează câinii din întreaga lume
Ce ascunde microbiomul prietenului tău cel mai bun? Un nou studiu investighează câinii din întreaga lume
Vaccinul antigripal ar putea oferi protecție împotriva Alzheimer. Descoperirea i-a surprins pe cercetători!
Vaccinul antigripal ar putea oferi protecție împotriva Alzheimer. Descoperirea i-a surprins pe cercetători!
Polul Nord sau Polul Sud, unde este mai frig?
Polul Nord sau Polul Sud, unde este mai frig?
Cel mai periculos asteroid cunoscut de omenire în ultimii ani. Când va lovi Pământul?
Cel mai periculos asteroid cunoscut de omenire în ultimii ani. Când va lovi Pământul?
O navă spațială chineză a fotografiat în întregime planeta Marte
O navă spațială chineză a fotografiat în întregime planeta Marte
Palatul Șuțu din Capitală, rafinamentul absolut al protipendadei (DOCUMENTAR)
Palatul Șuțu din Capitală, rafinamentul absolut al protipendadei (DOCUMENTAR)
Palatul BNR, locul în care banii României sunt în siguranță (DOCUMENTAR)
Palatul BNR, locul în care banii României sunt în siguranță (DOCUMENTAR)
O persoană a scris sute de articole false pe Wikipedia timp de 10 ani
O persoană a scris sute de articole false pe Wikipedia timp de 10 ani
Ştefan cel Mare, domnitorul care a marcat istoria Moldovei. ”La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu-l biruia”
Ştefan cel Mare, domnitorul care a marcat istoria Moldovei. ”La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi ...