Pădurea amazoniană poate să dispară în timpul vieţii noastre – studiu ONU

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de ştiinţă trag un nou semnal de alarmă legat de problemele climatice pe care le avem şi pe care le vom avea de înfruntat. Astfel, în  cadrul întâlnirii recente a IPCC, Intergovernmental Panel on Climate Change, oamenii de ştiinţă au făcut public un studiu în care explică faptul că depăşirea pragurilor de 1,5 şi 2 grade Celsius a temperaturilor medii, în comparaţie cu epoca preindustrială, va duce la transformarea pădurii amazoniene, o pădure tropicală, într-o savană aridă în 50 de ani, notează Science Alert. Cercetătorii au făcut, de asemenea, şi o altă predicţie sumbră legată de recifurile de corali din Caraibe, care ar putea să dispară în următorii 15 ani dacă temperaura medie creşte cu 2 grade Celsius.

„Umanitatea trebuie să se pregătească pentru schimbări mult mai devreme decât se aştepta”, explică Simon Willcock, profesor al Facultăţii de Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii Bangor, Regatul Unit.

• O plantă considerată dispărută de 60 de ani a reapărut brusc
• Ceva ciudat se întâmplă cu animalele care trăiesc în orașe, arată un studiu global

Pădurea amazoniană reprezintă cel mai mare şi mai divers ecosistem de pe Pământ este în pericol din cauza defrişărilor, statisticile arată că aproximativ 20% din suprafaţa acetor păduri a fost tăiată pentru a oferi spaţiu şi materie primă activităţilor umane din 1970. 

Cercetătorii explică faptul că stabilirea temperaturii exacte care reprezintă un punct din care nu ne-am mai putea întoarce este greu de stabilit în cazul pădurilor amazoniene, dar datele adunate şi calculele arată că creşterea temperaturilor, coraborată cu o defrişare care atinge 35% din suprafaţa pădurilor, duce la schimbări fundamentale şi ireversibile asupra ecosistemelor din acea regiune.

Un alt studiu recent, Asynchronous carbon sink saturation in African and Amazonian tropical forests, explică faptul că pădurile tropicale îşi pierd capacitatea de a capta carbonul, ajungând chiar să devină la rândul lor o sursă de gaze cu efect de seră. Dat fiind faptul că pădurile captează, în prezent, între 25-30% din dioxidul de carbon eliberat în atmosferă atunci ne dăm seama de potenţialele dimensiuni ale problemelor pe care le vom avea de gestionat.

Studiul a fost publicat în Nature Communications.

Citeşte şi: