Imagini noi de la Cascada Bigăr, realizate cu drona. Nu micșorarea debitului ar fi dus la prăbușire

Imagini noi din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, realizate cu o dronă, ar demonstra faptul că nu o eventuală micșorare a debitului apei ar fi dus la prăbușirea peretelui Cascadei Bigăr, susțin reprezentanții Romsilva.

Săptămâna trecută un perete al cascadei Bigăr s-a surpat, probabil, din cauze naturale. Imediat după acest eveniment, mai mulți activiști au spus că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr, realizată acum 33 de ani, ar fi cauzat surparea peretelui cascadei.

• O descoperire surprinzătoare relevă că megalodonul nu era așa cum au crezut cercetătorii
• Cea mai mare insectă din lume riscă să dispară din cauza obsesiei noastre pentru ciocolată

„În aceste imagini aeriene filmate acum câteva zile puteți observa că păstrăvăria Valea Miniș se află la o distanță apreciabilă de cascada Bigăr, la circa un kilometru distanță”, au scris pe Facebook, reprezentanții Romsilva.

Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum

Potrivit Romsilva, „Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în anii 1986 – 1988, cu 12 ani înainte de înființarea Parcului Național Cheile Nerei Beușnița, iar tot atunci a fost realizată și lucrarea de captare parțială a izvorului Bigăr, de atunci nefiind realizate alte intervenții și lucrări. Păstrăvăria Valea Miniș se află în Zona de Dezvoltare Durabilă a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, unde aceste activități sunt permise, iar păstrăvăria are toate avizele și autorizațiile necesare. În acest video este inserată și o hartă cu zonarea internă a parcului, unde se poate observa poziționarea păstrăvăriei”.

Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni.

Practic, Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate, susțin specialiștii companiei care administrează rezervațiile naturale ale statului, potrivit Mediafax.

„Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”, mai spun cei de la Romsilva.

O cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut, precizează Romsilva.