Un studiu sugerează că și rechinii ar forma „prietenii” de lungă durată

Pot atinge o lungime de 3,5 metri, o greutate de peste 200 kilograme și sunt prădători apex. Însă, chiar și acești prădători au nevoie uneori de prieteni. Potrivit unor noi cercetări, rechinii-taur (Carcharhinus leucas) ar fi capabili să formeze astfel de relații.

Un studiu publicat recent din Fiji arată că rechinii-taur pot dezvolta relații, unii dintre rechini prezentând o preferință pentru anumiți indivizi și evitându-i pe alții.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

Cercetătorii au studiat date colectate de la peste 3.000 de scufundări în Rezervația Recifului Rechinilor (SRMR) din Fiji, una dintre cele mai căutate destinații din lume pentru scufundări. Scufundările au avut loc în decurs de 13 ani și au observat comportamentul a 91 de rechini individuali, care au putut fi recunoscuți în mod cert prin trăsături fizice externe, precum cicatrice și înotătoare deformate sau inexistente.

Folosind o serie de strategii, oamenii de știință au analizat tiparele de asociere între rechini care ar putea fi explicate prin alți factori, nu doar prin pură coincidență. Într-adevăr, cercetătorii au descoperit dovezi categorice pentru asocieri pe termen lung.

„Indivizii au preferat relații de lungă durată cu unii rechini, iar pe alții i-au evitat”

„Indivizii au preferat relații de lungă durată cu unii rechini, iar pe alții i-au evitat”, a spus dr. Juerg Brunnschweiler, cercetător independent din Elveția, care a conceput studiul, potrivit The Guardian.

Cu toate acestea, faptul că datele au fost colectate în timpul unor scufundări „momite”, în care companiile de scufundări introduce momeală în ocean pentru a atrage rechinii la locurile de scufundări, ar trebui luat în considerare.

„Prezența rechinilor la SRMR a fost determinată de agregarea spațială cauzată de hrănire, așa că trebuie să avem grijă atunci când interpretăm rezultatele”, a precizat Brunnschweiler.

Un punct de pornire solid pentru cercetările viitoare

Nu este clar dacă rechinii apar împreună la locul de scufundări pentru că „se plac, trăiesc în vecinătate sau împart trăsături de caracter, precum curiozitate și curaj”.

Totuși, Brunnschweiler a spus că studiul reprezintă un punct de pornire solid pentru cercetările viitoare.

„Studiile viitoare vor trebui să identifice trăsături de personalitate, să determine cum ar putea acesta să influențeze formarea grupurilor, să construiască ierarhia rechinilor-taur și să determine stabilitatea pozițiilor ocupate în acea ierarhie”, a adăugat cercetătorul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Uriașii rechini Megalodon ar fi fost mult mai mari decât s-a crezut

Rechinii au dispărut aproape în totalitate în urmă cu 19 milioane de ani și nu și-au mai revenit niciodată

Noi cercetări arată că rechinii folosesc câmpul magnetic al Pământului ca un compas

Cercetătorii au descoperit că trei specii de rechin din Noua Zeelandă strălucesc în întuneric