Societatea Ornitologică Română: Noua lege a vânătorii amenință zeci de specii de păsări

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Societatea Ornitologică Română (SOR) îi solicită președintelui României, Klaus Iohannis, să nu promulge modificările distructive aduse Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, modificări care amenință zeci de specii de păsări.

Propunerea legislativă a fost adoptată marți, 09 noiembrie 2021, de Camera Deputaților care este for decizional.

Aproape toate formațiunile politice au votat pentru aprobarea uneia dintre cele mai dăunătoare legi ale vânătorii care au existat vreodată în legislația românească. Actul normativ a fost adoptat cu 205 voturi „pentru”, 57 „contra” și 11 „abțineri”. Cele mai multe voturi „pentru” au venit de la PSD (98) și PNL (34). Tot în favoarea noii legi s-au pronunțat și AUR (27), deputații neafiliați (16), UDMR (14) și minoritățile parlamentare (14). Singurul partid care a votat împotriva adoptării actului normativ a fost USR, cu 49 de voturi „împotrivă”.

Noua formă a legii prevede două modificări importante care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte majore asupra biodiversității. Prima modificare vizează renunțarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. Cea de-a doua modificare vizează diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calității de vânător.

Sesizarea făcută de Societatea Ornitologică Română

Societatea Ornitologică Română a sesizat printr-o scrisoare oficială Administrația Prezidențială în legătură cu aceste aspecte.

Proiectul de lege propune renunțarea la sistemul de cote anuale pentru speciile de păsări vizate și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis pe zi, din fiecare specie, pentru fiecare vânător.

Pentru a analiza impactul acestei propuneri, SOR a făcut o serie de proiecții pentru fiecare specie admisă la vânătoare. „Pentru a determina în mod teoretic efectivele de păsări recoltate la care se poate ajunge, s-a înmulțit numărul de exemplare admise cu numărul de zile în care vânătoarea este permisă și cu fondurile pe care era permisă recoltarea respectivei specii în sezoanele precedente. Calculele s-au realizat cu doar un vânător per fond de vânătoare pentru fiecare dintre speciile de păsări, iar mai jos sunt doar câteva exemple”, a explicat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.

„Astfel, dacă în forma inițială a legii, pentru specia gârlița mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă adoptată de către Camera Deputaților această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător. În acest fel s-a estimat că pentru gârlița mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai multe decât în forma inițială a legii”, a spus directorul executiv al SOR, Dan Hulea.

Situația este la fel de îngrijorătoare și pentru o specie cu un statut de conservare nefavorabil: turturica (Streptopelia turtur). Aceasta a înregistrat un declin accentuat în Europa în ultimele decenii, fapt pentru care a dobândit statutul de specie vulnerabilă atât la nivel european, cât și global. Cota de vânătoare în sezoanele trecute era de aproximativ 40.000 de exemplare. În noua formulă, se poate ajunge la 900.000 de exemplare.

Situația e similară și pentru o specie care se poate confunda cu ușurință cu alte specii care nu sunt admise la vânătoare: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). Cota după vechiul mecanism era de circa 400.000 de exemplare ce pot fi colectate. În forma actuală se poate ajunge la 1.141.950 exemplare.

Calculele estimative de mai sus au rolul de a sublinia că aceste cote zilnice din noua lege propusă spre promulgare nu prevăd un număr maxim anual de păsări colectate, așa cum era specificat în vechea Lege a vânătorii. Astfel, conform noilor reglementări, numărul anual de păsări vânate crește exponențial. În plus, nu există alte reglementări pentru aceste cote, cum ar fi numărul de zile în care se poate practica vânătoarea pentru o anumită specie. Așadar, în forma propusă, aceste cote nu țin cont în niciun fel de efectivele speciilor de păsări admise la vânătoare și nici de cerințele sau de capacitatea acestor populații de a se reface.

Societatea Ornitologică Română a solicitat respingerea acestui proiect de lege încă din momentul în care se afla la Senat, prin adrese către comisii, către grupurile parlamentare, către instituțiile cheie, direct către senatori și deputați și a atras atenția asupra potențialului distructiv al acestor modificări asupra populațiilor de păsări.

Motivul principal pentru care Societatea Ornitologică Română se opune sistemului de cote zilnice în România este că acest sistem nu prevede o cotă maximă de recoltare pe sezon, ci este o funcție matematică deschisă care depinde doar de numărul de vânători din teren. De asemenea, cotele propuse nu provin din studii științifice care să ia în calcul impactul lor pentru populațiile speciilor cinegetice și nici din studiile care sunt cerute (OUG 57/2007, anexa 8) pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări.

Stabilirea cotelor anuale de vânătoare

Referitor la stabilirea cotelor anuale de vânătoare și la pregătirea de care trebuie să beneficieze cei care practică vânătoarea în teren, Societatea Ornitologică Română susține:

• Calcularea unor cote anuale de recoltă bazate pe metode științifice care să nu afecteze semnificativ populațiile speciilor de păsări admise la vânătoare,
• Cotă 0 pentru orice specie care dobândește un statut de conservare de specie periclitată conform IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) la nivel național, european sau global,
• Reducerea cotelor pentru speciile care au o tendință populațională descrescătoare,
• Dobândirea dreptului de vânător după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaștere a speciilor cu pregătire atât practică, cât și teoretică și susținerea unui examen acreditat, pe lângă obligațiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii,
• Implementarea unor soluții informatice de monitorizare a activității de vânătoare, în care să fie înregistrate și autentificate recoltele zilnice.

A doua modificare importantă adusă de noua Lege a vânătorii este reducerea perioadei de stagiu pentru obținerea permisului de vânător, de la un an la șase luni. În ultimii ani, SOR a atras atenția în repetate rânduri că o astfel de prevedere reprezintă un factor suplimentar de pericol atât pentru speciile protejate, cât și pentru speciile admise la vânătoare.

„Timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu le permite acestora să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna. Nici în acest moment nu se cere nicio pregătire de specialitate a pretendenților la titlul de vânător și nu este prevăzut un examen serios de identificare a speciilor de păsări din România, atât a celor cinegetice, cât și a speciilor care nu se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice. De exemplu, un proaspăt vânător poate ieși la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoștințe de bază referitoare la identificarea acestei specii, în condițiile în care în țara noastră există: ciocârlii de câmp, ciocârlii de Bărăgan, ciocârlii de pădure, ciocârlan și ciocârlii de stol. Toate aceste specii sunt foarte asemănătoare, însă doar una poate fi vânată: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). În consecință, solicităm ca permisul de vânător să fie eliberat abia după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaștere a speciilor, cu pregătire practică și teoretică și susținerea unui examen acreditat, pe lângă obligațiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii”, a explicat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.