O nouă specie de alge a fost numită după poeta americană Amanda Gorman

În 2020, cercetătorii din laboratorul lui Fay-Wei Li de la Institutul Boyce Thompson – BTI a făcut ceea ce mulți oameni de știință visează să facă: au descoperit o nouă specie de alge. Dar, în timp ce au discutat cum să numească această algă verde din statul New York, nimic nu părea potrivit.

„A fost o perioadă foarte sumbră”, spune Li. „Pandemia de COVID-19 se desfășura de aproape un an, apoi au avut loc revoltele de la Capitoliul SUA pe 6 ianuarie 2021.”

• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

După multe runde de brainstorming fără rezultat, grupul și-a găsit inspirație în timpul învestirii președintelui Joe Biden, pe 20 ianuarie, atunci când poeta Amanda Gorman și-a citit poezia, „The Hill We Climb”, indică Eurek Alert.

Gormaniella terricola, o nouă specie de alge

„Într-un moment în care uneori era dificil să găsim sens în cercetarea noastră, Amanda Gorman ne-a dăruit acest poem incredibil de înălțător care ne-a dat un sentiment reînnoit de speranță în laborator”, spune Li, care este și profesor asistent în cadrul Școlii de Știință Integrativă a Plantelor din cadrul Universității Cornell.

Pentru a-l onora pe poetul care a strălucit puțin în acele zile întunecate, cercetătorii au numit noua specie Gormaniella terricola, genul fiind numit după Gorman. Li atribuie ideea denumirii lui Tanner Robison, un student absolvent care lucrează în laboratorul său.

„Nu a fost o chestie politică, a fost doar o poezie foarte grozavă. Era vorba despre a trece peste provocări și am avut un an foarte provocator”, spune Robison.

Nevoia de a fi atenți

Cercetătorii au descoperit Gormaniella terricola complet accidental. Jessica Nelson, un fost cercetător în laboratorul lui Li și acum lector de biologie la Universitatea Maastricht, colecta plante de hornwort în pădurea de stat Potato Hill, în căutarea cianobacteriilor simbiotice. Când a început să izoleze și să crească organisme care trăiau alături de hornworts, o algă verde a apărut în vasele ei Petri.

Din punct de vedere tehnic, algele verzi nu sunt plante, dar sunt asemănătoare plantelor prin faptul că acestea conțin cloroplaste care folosesc energia luminii pentru a produce zaharuri. „Odată ce am început să secvențiem genomul algei, am putut să-l plasăm în ordinul Chaetopeltidales”, spune Li. „Dar au existat aspecte ale genomului său de cloroplast care au fost complet unice și au arătat clar că acesta este ceva nou.”

Li a trimis apoi o cultură lui Louise Lewis, profesor la Departamentul de Ecologie și Biologie Evolutivă de la Universitatea din Connecticut, care are experiență cu acest grup de alge microscopice divers, dar puțin cunoscut din punct de vedere evolutiv. Împreună au stabilit că ceea ce Nelson a izolat era într-adevăr o specie nouă într-un gen nou-nouț. Atunci când Robison a săpat mai departe în datele genomice, a descoperit ceva și mai remarcabil despre această creatură.

Descoperiri uimitoare

„Genomul de cloroplast al Gormaniella terricola este foarte repetitiv și conține destul de mult ADN de la ciuperci și bacterii”, spune Li. „Probabil a fost invadat de mai multe ori de alte specii printr-un proces numit transfer orizontal.”

Robison vede o altă lecție în descoperirea Gormaniella terricola. „Nu era deloc ceea ce căutăm. Ar fi fost ușor să o numim contaminare și să o aruncăm, dar curiozitatea ne-a determinat să aruncăm o privire mai atentă”, spune el. „Am descoperit o nouă specie din întâmplare, practic doar acordând atenție la ceea ce ne uitam”, adaugă Robison. „Cred că am putea învăța mult mai multe lucruri doar acordând mai multă atenție.”

Grupul a secvențiat, de asemenea, genomul mitocondrial al Gormaniella terricola, care conține și niște ADN fungic. Sunt în proces de secvențiere a genomului nuclear al algei.

Vă mai recomandăm și:

56% dintre angajații români ar alege să facă mai des acțiuni caritabile sau de voluntariat

Ce beneficii pot aduce algele verzi pentru mediu? Iată cele mai noi descoperiri

Un studiu susține că prăbușirea ecosistemelor oceanice ar putea devasta omenirea în următorii 25 de ani

Microplastice, descoperite pentru prima dată în zăpada proaspăt căzută din Antarctica. „Este incredibil de trist”