Plantele sunt capabile să-și producă propria aspirină atunci când sunt stresate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cel mai probabil, nu de puține ori ți s-a întâmplat să cauți prin sertare un analgezic atunci când te doare capul. Ei bine, la fel fac și plantele. Atunci când sunt stresate, plantele sunt capabile să-și producă propria aspirină.

Un nou studiu a analizat acest mecanism de autoapărare în cazul plantelor, dar și modul în care producția metabolitului activ de aspirină (acidul salicilic) este regulat.

• Un nou model statistic ajută cercetătorii să identifice speciile „invizibile” din ecosisteme
• Compoziția chimică din Oceanul Arctic a depășit un punct critic ireversibil

În timp ce acidul salicilic este folosit de oameni de secole pentru tratarea durerii și inflamației, în cazul plantelor, acesta joacă un rol fundamental în semnalizarea, regularea și apărarea împotriva patogenilor.

Produs în cloroplastele (micile organite celulare în care are loc procesul de fotosinteză), acidul salicilic este generat de obicei ca reacție la stres.

„Este de parcă plantele folosesc un analgezic pentru dureri”

„Este de parcă plantele folosesc un analgezic pentru dureri, la fel ca noi”, a explicat biologul Wilhelmina van de Ven de la Universitatea din California, Riverside (UCR).

Pentru a înțelege mai bine lanțul complex de reacții pe care plantele îl efectuează în condiții de stres, cercetătorii au desfășurat analize biochimice asupra plantelor care au suferit mutații pentru a bloca efectele căilor de semnalizare principale ale stresului.

Stresul produce specii reactive de oxigen (SRO) în toate organismele vii. Un exemplu ar fi atunci când ne ardem pielea dacă suntem expuși prea mult timp la razele Soarelui fără vreun fel de protecție solară.

Cum ne ajută aceste descoperiri?

În cazul plantelor, stresul poate include insecte neprietenoase, seceta și căldura excesivă. Deși nivelurile ridicate de SRO poate fi letale pentru plante, cantități mai mici au o funcție importantă, astfel că regularea este crucială.

Cercetătorii au folosit două tipuri de plante pentru experimente, Arabis și Arabidopsis thaliana, și s-au concentrat asupra unei molecule de avertizare numită MEcPP. Se pare că, pe măsură ce MEcPP se acumulează în plantă, aceasta declanșează o reacție și un răspuns chimic, care include acidul salicilic.

Aceste informații ne-ar putea ajuta să modificăm plantele astfel încât să fie mai rezistente la pericolele ecologice în viitor.

„Plantele ne curăță aerul, ne oferă umbră și habitate”

„La niveluri neletale, SRO pot fi ca un îndemn la acțiune, permițând producția de hormoni protectori precum acidul salicilic. SRO sunt, însă, o sabie cu două tăișuri”, a explicat geneticianul Jin-Zheng Wang de la UCR.

Știm prea bine că plantele, la fel ca animalele, sunt tot mai afectate de încălzirea globală, și nu este clar câte specii vor supraviețui pe măsură ce temperaturile continuă să crească.

„Efectele nu au legătură doar cu hrana noastră. Plantele ne curăță aerul, ne oferă umbră și un habitat pentru numeroase animale. Beneficiile de pe urmă îmbunătățirii șanselor de supraviețuire sunt exponențiale”, a precizat biochimistul Katayoon Dehesh de la UCR.

Studiul a fost publicat în jurnalul Science Advances.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au descoperit că plantele încalcă regulile biochimiei și „iau decizii în secret”

De ce stresează atingerea plantele? Un mister vechi de 30 de ani, la un pas de a fi rezolvat

„Nu mai rupeți plantele în formă de penis!”, imploră Ministerul Mediului din Cambodgia

„Plantele extreme”, care cresc atunci când sunt stresate