Salinitatea este mai importantă în formarea gheții de mare decât temperaturile scăzute

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atunci când mările polare formează gheață, acest fapt nu se datorează numai aerului care răcește suprafața apei. Salinitatea joacă, de fapt, un rol mult mai important. Apa caldă este împiedicată să urce la suprafață din adâncurile oceanului, în condițiile unei salinități mult mai scăzute a apei de suprafață. Cercetătorii de la Universitatea Gothenburg din Suedia și din alte părți au descris acest efect într-un nou studiu.

Gheața de mare se formează în regiunile polare pe fondul unei scăderi extreme a temperaturilor din iarnă. Cu toate acestea, apa rece este mai grea decât apa caldă, astfel încât cea rece ar trebui să se scufunde și nu să rămână la suprafață. Această scufundare ar trebui să aducă apa caldă înapoi la suprafață, prevenind formarea gheții în oceane.

• Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună
• O plantă considerată dispărută de 60 de ani a reapărut brusc

„Salinitatea de la suprafața apei este mai mică, datorită aportului de apă dulce, provenit din topirea gheții de la poli și din precipitațiile oceanului. Diferența pe care o prezintă salinitatea dintre apa de suprafață și apa din adânc este un important factor pentru formarea gheții marine la temperaturi joase, la poli. Fără diferența dată de salinitate, apa nu ar fi devenit stratificată, ceea ce duce la amestecarea continuă a apei de mare, prevenind astfel formarea gheții”, spune Fabien Roquet, profesor de oceanografie fizică la Universitatea din Gothenburg.

Diferența de salinitate creează un „capac”

Apa de suprafață, cu salinitatea sa redusă, creează un „capac” care previne ca apa caldă să se ridice la suprafață. Fără acest capac, temperaturile reci polare nu ar fi suficiente să înghețe apa mai caldă aflată în mișcare continuă.

Puterea acestui capac al salinității se datorează proprietăților unice ale apei de mare. În ce privește apa dulce, apa care este mai rece de 4 grade Celsius are o densitate redusă, fără să se amestece cu apa de la adâncimi mai mari. În ocean, apa sărată are o densitate care este scăzută exact până la punctul de înghețare, în jurul a -2 grade Celsius.

Totuși, densitatea apei variază cu mult mai puțin în funcție de temperatură în cazul apei reci decât atunci când aceasta este mai caldă, ceea ce este foarte neobișnuit pentru un fluid.

Gheața de mare inhibă efectul de seră

„Cu cât te apropii mai mult de poli, cu atât salinitatea este mai importantă pentru limitarea amestecului și uniformizarea temperaturii apei în toată apa”, spune Fabien Roquet, citat de Phys.org.

Descoperirea arată cât de importante sunt proprietăților moleculelor de apă pentru climatul Pământului. Schimbul de căldură dintre ocean și atmosferă este afectat nu doar de diferențele  de temperatură, dar, totodată, și de salinitatea oceanului. Fără acest fapt, ar fi imposibil ca gheața de mare să se formeze într-o măsură mai mare. Gheața de mare este în sine un factor important pentru împiedicarea efectului de seră, deoarece reflectă lumina solară.

„Odată cu încălzirea globală, asistăm la o scădere a gheții marine, care afectează capacitatea mărilor polare de a menține capacul de salinitate scăzută care împiedică carbonul să se ridice în atmosferă. Dar, în același timp, vremea mai caldă poate duce la creșterea cantității de apă dulce în mările polare, deoarece ghețarii se topesc și precipitațiile pot crește. Diferența de salinitate poate crește atunci, fapt ce poate contribui la susținerea formării gheții marine. Dar este dificil de prezis care va fi efectul dominant; trebuie doar să așteptăm și să vedem”, a conchis profesorul Roquet.

Vă mai recomandăm și: 

Primul român care a ajuns în Antarctica

Test de cultură generală. Cine a descoperit Polul Nord?

Secretul lumilor extraterestre. O formă specială de gheață, ingredientul cheie pentru viața din oceane

O nouă formă de gheață descoperită de oamenii de știință ar putea fi găsită pe alte planete