Șopârlele care supraviețuiesc incendiilor de vegetație sunt mai vigilente la sunetul flăcărilor

Șopârlele care trăiesc în habitate recent atinse de incendiile de vegetație sunt mult mai atente la sunetul flăcărilor decât șopârlele care trăiesc în apropierea regiunilor neatinse de flăcări. Această constatare sugerează că evitarea focului este mai degrabă învățată decât înnăscută.

După ce au observat că multe șopârle din specia Sceloporus occidentalis au reușit să supraviețuiască în timpul incendiilor din vestul SUA, care au distrus alte animale, Lola Álvarez Ruiz de la Consiliul Național de Cercetare din Spania și echipa sa au început să investigheze modul în care incendiile pot influența comportamentul acestor reptile. Cercetarea a fost publicată în Science Direct.

• Ce origine preistorică are cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume?
• Criza climatică crește frecvența valurilor oceanice mortale, indică un studiu

„Specia are o rată ridicată de supraviețuire, astfel încât ne-am gândit că s-ar putea să fi trebuit să se adapteze cumva ca să detecteze incendiile de vegetație”, spune Ruiz, potrivit NewScientist.

Șopârlele din zonele arse au dezvoltat mai multă vigilență

În 2019, echipa a vizitat locuri din statul american California, inclusiv zone recent afectate de un incendiu de vegetație în zona Los Angeles, precum și zone sălbatice și urbane neafectate din apropiere.

Cercetătorii au difuzat patru sunete diferite pentru șopârlele din fiecare habitat: un incendiu violent, chemarea unui șoim înfometat, ciripitul neamenințător al unei cinteze și un bananaquit (Coereba flaveola), aceasta fiind o pasăre tropicală pe care șopârlele nu ar întâlni-o niciodată în sălbăticie. Cercetătorii au urmărit șopârlele cu ajutorul unui binoclu și au numărat privirile lor spre difuzor pentru a măsura atenția acestora la fiecare zgomot.

Șopârlele care au trăit în zonele atinse de incendii de vegetație în anul precedent au manifestat imediat agitație fizică și vigilență la auzul unui incendiu, privind spre difuzor de aproximativ 3,2 ori pe minut.

„Se uitau în jur de parcă s-ar fi întrebat Unde? Ce s-a întâmplat?”, a spus Ruiz.

Șopârlele fără experiență cu focul au arătat mai puțin interes, uitându-se la vorbitor o dată pe minut.

Cele din zonele nearse au fost de două ori mai atente la sunetul unui șoim înfometat, acesta fiind un prădător natural al speciei, decât cele din zonele arse, uitându-se la difuzor de aproximativ 1,2 ori pe minut, față de aproximativ 0,6 ori pentru supraviețuitorii incendiului.

Teama de incendii, în detrimentul celei de prădători aviari

Rezultatele sugerează că șopârlele care supraviețuiesc incendiilor văd flăcările ca pe o amenințare chiar mai mare decât un prădător aviar.

Lucrarea este prima care a constatat că răspunsul șopârlelor vestice de gard la sunetul focului nu este biologic, ci învățat prin experiență.

„Își amintesc sunetul incendiului căruia au trebuit să îi supraviețuiască”, spune Ruiz.

În mod similar, într-o lucrare din 2021, Ruiz a descoperit că o specie de șopârlă mediteraneană, care trăiește în zone recent incendiate se ascunde dacă simte mirosul de fum de incendiu.

Pe măsură ce schimbările climatice alimentează incendii de vegetație mai intense și mai frecvente, speciile care ar putea să învețe și să se adapteze la noile amenințări s-ar dezvolta mai bine în timp.

Vă mai recomandăm și: 

Încălzirea globală și exploatarea terenurilor vor duce la incendii de vegetație mai extreme

Aproape 3 miliarde de animale au fost ucise sau și-au pierdut habitatul în urma incendiilor de vegetație din Australia

Animalele joacă un rol-cheie în refacerea naturală a pădurilor

Incendiile de vegetație au devastat sud-vestul Franței