Cancerul se răspândește la crustacee de sute de ani

Cancerele contagioase sunt rare, dar se întâmplă, așa cum demonstrează două specii care arată cum cancerul se răspândește la crustacee.

Cancerul se răspândește la crustacee precum scoicile și cardiidele, care i-au cedat timp de secole unei forme contagioase, au descoperit două noi studii. Analiza remodelează ceea ce știm despre cancer și ar putea duce la noi abordări pentru abordarea formei umane a bolii în viitor.

• Locurile pe care elefanții le evită mai mult decât oricare alt animal
• O filmare spectaculoasă surprinde momentul în care o vulpe roșie vânează un pui de lup

De obicei, nu ne gândim la cancer ca fiind ceva ce se poate răspândi. Cel mai apropiat echivalent uman ar fi probabil cancerele cauzate de agenți infecțioși precum papilomavirusul uman (HPV), responsabil pentru multe cazuri de cancer de col uterin și de gât. În acest caz, HPV se poate transmite între oameni și mai târziu poate provoca cancer, dar de fapt nu cancerul în sine se răspândește, explică IFL Science.

O veste sumbră: cancerul se răspândește la crustacee

În natură, există doar două exemple bine caracterizate de cancer transmisibil. Unul, la diavolii tasmanieni, duce la tumori faciale care se răspândesc prin mușcătură și a făcut ca populațiile de mici marsupiale să scadă masiv în ultimele decenii. Al doilea este un cancer al organelor genitale cu transmitere sexuală care afectează câinii, deși, din fericire, prognosticul este de obicei bun.

Având în vedere cât de rar este acest fenomen, rapoartele despre un cancer transmisibil care afectează crustaceele, care datează din anii 1970, au stârnit interesul oamenilor de știință în ultimii ani. Dr. Michael Metzger, de la Pacific Northwest Research Institute (SUA), a petrecut mult timp studiind un cancer contagios asemănător leucemiei la scoica albă și, împreună cu colegii, tocmai a publicat o nouă evaluare cuprinzătoare a evoluției acestuia.

Concomitent, un grup independent de cercetători europeni a lansat un studiu similar asupra leucemiei transmisibile la cardiide. Combinarea tuturor acestor date le va oferi oamenilor de știință o imagine despre cancerele care au persistat la aceste specii timp de sute de ani.

Cum se răspândește cancerul la scoici?

„Înțelegând cum evoluează aceste tipuri de cancer și cum evoluează scoicile în sine ca răspuns la aceste tipuri de cancer infecțios, sperăm să obținem informații care ne-ar putea ajuta să dezvoltăm strategii noi pentru blocarea cancerului la oameni și la alte specii”, a explicat Metzger.

„Este un experiment natural care oferă o oportunitate unică de a găsi o perspectivă asupra cancerului pe care nu am putea-o obține nicăieri altundeva”, a continuat el.

Celulele canceroase vii se pot deplasa prin apă de la o moluscă afectată la alta, răspândind boala într-o populație. În cele mai multe cazuri, aceste tipuri de leucemie transmisibilă sunt fatale pentru animal.

La scoici, munca lui Metzger a constatat că descendența canceroasă a persistat de peste 200 de ani. Echipa a compilat un genom de referință pentru scoica albă (Mya arenaria) și a analizat tiparele mutațiilor genetice care cauzează cancerul, constatând că structura genomului s-a schimbat continuu în timp și este foarte instabilă. Acest lucru este în contrast cu ceea ce s-a văzut în genomul câinilor și al diavolilor tasmanieni, în ciuda propriilor lor cancere transmisibile.

Cancerul se răspândește la crustacee de foarte mult timp

Ceva similar a fost găsit și la cardiide. Echipa acestui studiu a asamblat primul genom de referință pentru scoica inimă (Cerastoderma edule), după ce a colectat aproximativ 7.000 de crustacee din 11 țări. Din nou, cercetătorii au urmărit modificările genetice de-a lungul timpului: o descoperire deosebit de izbitoare a fost că celulele canceroase au cooptat propriile mitocondrii ale cardiidei în cel puțin șapte ocazii separate în trecut. Și încă o dată, se pare că aceste cancere există de mult timp.

„Studiul nostru a arătat că celulele din aceste tumori de cardiidă conțin cantități foarte variabile de material genetic, ceea ce este foarte neobișnuit în comparație cu alte tipuri de cancer”, a spus dr. Daniel Garcia-Souto.

„Aceste tipuri de cancer au suferit modificări cromozomiale extreme și reorganizare genetică continuă, probabil de sute sau mii de ani, ceea ce contestă teoria conform căreia cancerele necesită genomi stabili pentru a supraviețui pe termen lung”, a completat cercetătorul.

De ce trebuie să înțelegem evoluția acestei boli la ființele marine?

De ce cancerul se răspândește la crustacee? Cancerele transmisibile la speciile acvatice sunt mai puțin înțelese decât cele de la diavolii tasmanieni și câini. Dincolo de posibilele implicații pentru cercetarea cancerului uman în viitor, bivalvele marine în sine sunt o parte vitală a multor ecosisteme, așa că este esențial să înțelegem numeroasele amenințări cu care se confruntă.

Aceste tipuri de cancer se pot combina cu factori de mediu precum poluarea și creșterea temperaturii mării, provocând o mortalitate catastrofală într-o anumită regiune; mai multe cercetări îi vor ajuta pe oamenii de știință să prevină aceste episoade.

Iar munca nu se oprește la scoici și cardiide. Alte crustacee, precum midiile, sunt deja cunoscute ca fiind afectate.

„Vor apărea mai multe, mai multe despre care știm și probabil mai multe despre care nu știm”, a spus Metzger.

Studiul despre scoici, publicat în Nature Cancer.

Studiul despre cardiide, disponibil tot în Nature Cancer.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce au păianjenii 8 picioare?

Cum ajută NASA la depistarea „bolilor” strugurilor?

Test de cultură generală. Care este singurul animal ce nu poate sări?

Rechinii de pe coasta Floridei se hrănesc cu drogurile aruncate în apă de traficanți