Seceta record din pădurea amazoniană, cauzată de schimbările climatice

Una dintre cele mai vitale mijloace de apărare ale planetei noastre împotriva încălzirii globale este ea însăși devastată de schimbările climatice. Potrivit unui nou studiu, acestea au fost principalele elemente care au dus la cea mai gravă secetă din cel puțin jumătate de secol din pădurea tropicală amazoniană.

Adesea descris drept „plămânii planetei”, Amazonul joacă un rol esențial în eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă, care se încălzește. Însă defrișările rapide au făcut pădurea mai vulnerabilă la fenomenele meteorologice extreme.

• Oamenii de știință au aflat cum reușesc furnicile nocturne să călătorească
• Cum rezistă reginele albinelor la inundațiile de iarnă?

Deși secetele din Amazon nu sunt neobișnuite, evenimentul de anul trecut a fost „excepțional”, spun cercetătorii.

În octombrie, Rio Negro – unul dintre cele mai mari râuri din lume – a atins cel mai scăzut nivel înregistrat în apropiere de Manaus, în Brazilia, depășind astfel valori care datează de peste 100 de ani. Pe lângă faptul că reprezintă un tampon împotriva schimbărilor climatice, Amazonul este o sursă bogată de biodiversitate, conținând aproximativ 10% din speciile din lume – și multe altele care urmează să fie descoperite.

Seceta a perturbat ecosistemele și a avut un impact direct asupra a milioane de oameni care depind de râuri pentru transport, hrană și venituri.

Unul dintre factorii care declanșează aceste condiții de secetă este El Niño – un sistem meteorologic natural în care temperaturile de la suprafața mării cresc în estul Oceanului Pacific. Acest fenomen afectează modelele de precipitații la nivel global, în special în America de Sud.

Secetele extreme ar putea deveni și mai frecvente

Dar schimbările climatice cauzate de om au fost principalul factor care a dus la seceta extremă, potrivit grupului World Weather Attribution, reducând cantitatea de apă din sol în două moduri principale.

În primul rând, Amazonul primește de obicei mai puține precipitații decât în trecut între iunie și noiembrie – partea mai uscată a anului – deoarece clima se încălzește. În al doilea rând, temperaturile mai ridicate înseamnă că plantele și solurile se evaporă mai mult, astfel încât pierd mai multă apă.

Cercetătorii au folosit date meteorologice și simulări pe calculator pentru a compara condițiile de secetă în două scenarii: unul cu încălzire cauzată de om și altul fără.

Într-o lume în care oamenii nu ar fi încălzit planeta cu aproximativ 1,2 grade Celsius, o astfel de ,,secetă agricolă” intensă – în care lipsa precipitațiilor și evaporarea ridicată usucă solurile – ar fi putut avea loc doar o dată la 1.500 de ani, sugerează studiul.

Potrivit cercetătorilor, schimbările climatice au făcut ca o secetă de o asemenea gravitate să fie de aproximativ 30 de ori mai probabilă, iar în condițiile actuale se așteaptă ca o astfel de secetă să aibă loc o dată la 50 de ani.

„Este ceva cu adevărat excepțional”, a declarat Dr. Ben Clarke, cercetător în cadrul grupului World Weather Attribution. Iar dacă încălzirea continuă, astfel de secete extreme ar putea deveni și mai frecvente. „Dacă vom continua să ardem petrol, gaze și cărbune, foarte curând vom ajunge la o încălzire de 2C și vom vedea secete amazoniene similare cam o dată la 13 ani”, a declarat Dr. Friederike Otto, lector senior în știința climei la Imperial College London.

Plămânii planetei

Secetele mai frecvente și mai intense pun la încercare rezistența Amazonului. Aceasta a fost deja pusă la încercare de defrișări – aproximativ o cincime din pădurea tropicală a fost pierdută în ultimii 50 de ani.

Copacii ajută zona să rețină și să elibereze umezeala, alimentând proprii nori, și contribuie, de asemenea, la răcirea temperaturilor. Deși efectul defrișărilor nu a fost testat direct în acest studiu recent, cercetările anterioare au arătat că acestea cresc vulnerabilitatea pădurii tropicale la secetă.

Cea mai mare pădure tropicală din lume este considerată crucială în lupta pentru limitarea încălzirii globale. Într-o stare sănătoasă, aceasta absoarbe mai mult dioxid de carbon (CO2) decât eliberează.

Acest lucru limitează creșterile de CO2 în atmosferă cauzate de activitățile umane, menținând temperaturile sub control.

Însă există dovezi că acest lucru s-ar putea schimba, deoarece copacii mor din cauza secetei, a incendiilor și a defrișărilor deliberate pentru a face loc agriculturii, scrie BBC.

Există îngrijorarea că, dacă schimbările climatice și defrișările continuă în ritmul actual, Amazonul ar putea ajunge în curând la un „punct critic”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un mare oraș antic a fost descoperit în Jungla Amazoniană

Mii de structuri antice s-ar putea ascunde sub Amazon

Compoziția bogată a solului amazonian ar putea accelera refacerea pădurilor din întreaga lume

Ce efecte ar putea avea „savanizarea” Pădurii Amazoniene braziliene?