Ce efecte ar putea avea „savanizarea” Pădurii Amazoniene braziliene?

De la jaguari și oceloți până la furnicari și capibara, majoritatea mamiferelor terestre care trăiesc în Pădurea Amazoniană braziliană sunt amenințate de schimbările climatice și de proiectul de „savanizare” a regiunii. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista Animal Conservation de către Universitatea din California, Davis din SUA.

Studiul a constatat că până și animalele care folosesc atât pădurile, cât și habitatele savanei, cum ar fi puma și giganții tatu, sunt vulnerabile la astfel de schimbări. De asemenea, studiul ilustrează modul în care speciile și terenurile protejate prin eforturi locale de conservare nu sunt imune la schimbările climatice globale.

• De ce șerpii evoluează mereu în canibali?
• Eucaliptul curcubeu: arborele cu scoarță multicoloră care pare pictat manual

„Pierdem Pădurea Amazoniană în timp ce vorbim. Biodiversitatea sa este foarte sensibilă la efectele schimbărilor climatice. Nu este doar local, ci este un fenomen global. Nu putem opri acest lucru doar prin aplicarea legii, de exemplu. Aceste specii sunt mai susceptibile decât ne-am dat seama și nici măcar zonele protejate nu le pot proteja atât de mult pe cât am crezut”, a declarat autorul principal Daniel Rocha, care a efectuat cercetarea în calitate de student doctorand în cadrul Departamentului de biologie a faunei sălbatice, a peștilor și a conservării de la UC Davis, conform Phys.org.

Ce înseamnă savanizare?

Savana virgină este un biom unic care susține o gamă diversă de viețuitoare. Dar, în cazul de față, „savanizarea” se referă la momentul în care o pădure tropicală luxuriantă face loc unui peisaj mai uscat care seamănă cu savana, dar care este, de fapt, o pădure degradată. Defrișările locale și schimbările climatice globale în ceea ce privește temperatura și precipitațiile favorizează această conversie de-a lungul marginilor sudice și estice ale Pădurii Amazoniene braziliene.

Speciile arboricole precum maimuțele vor fi cu siguranță afectate de astfel de schimbări. Dar autorii studiului au vrut să înțeleagă mai bine cum se așteaptă să se descurce mamiferele terestre, în special cele care folosesc atât habitatele de pădure, cât și cele de savană, atunci când au acces la ambele.

Pădurile, preferate de animalele sălbatice în detrimentul savanelor

În cadrul studiului, cercetătorii au efectuat anchete folosind capcane cu cameră de luat vederi asupra mamiferelor terestre, în patru zone protejate din sudul Pădurii Amazoniene braziliene, care este un amestec de pădure tropicală și Cerrado sau savană naturală. Folosind modele statistice, aceștia au cuantificat modul în care 31 de specii au fost afectate de habitatul de savană. Apoi au căutat diferențe între speciile cunoscute ca fiind cele care folosesc mai mult pădurea tropicală, savana sau ambele habitate.

Rezultatele au arătat că doar câteva specii preferau habitatul de savană. Rocha a remarcat faptul că modelele s-au bazat pe o savană prăpăstioasă, nu degradată, astfel încât efectele negative ale savanizării în rândul animalelor vor fi probabil și mai puternice.

Pădurile riverane, care mărginesc marginile umede ale râurilor și ale cursurilor de apă, au ajutat la atenuarea într-o anumită măsură a efectelor savanizării.

„Din păcate, sunt mai mulți pierzători decât câștigători. Cele mai multe specii amazoniene, când au de ales între păduri bune și savane bune, aleg pădurea. Acest lucru este valabil chiar și pentru speciile generaliste, care folosesc ambele habitate. Pe măsură ce pierdem pădurile, și acestea suferă”, a declarat Rocha, care este în prezent profesor asistent la Southern Nazarene University din Oklahoma, SUA.

Un pericol accentuat pentru supraviețuirea animalele sălbatice

Rezultatele au indicat faptul că, în cazul în care savanizarea cauzată de schimbările climatice determină pierderea accesului speciilor la habitatul lor preferat, va fi redusă chiar și capacitatea ariilor de protejare de a menține în siguranță animalele sălbatice.

Autorii spun că acest lucru ar trebui luat în considerare atunci când se evaluează potențialele efecte ale schimbărilor climatice asupra acestor specii.

Vă mai recomandăm și: 

Poluarea luminoasă urbană este un pericol pentru ecosistemele marine

Oamenii au salvat vidrele de mare din Alaska de la dispariție, însă lupii au învățat să le vâneze

Un dihor dintr-o specie pe cale de dispariție a fost clonat pentru prima oară

Speciile din Madagascar, aflate pe cale de dispariție, ar avea nevoie de 23 de milioane de ani ca să evolueze din nou