O plantă miraculoasă folosită de grecii antici, redescoperită după 2.000 de ani

Despre planta miraculoasă folosită de grecii antici, Silphium, se credea că a dispărut acum două mii de ani, dar a fost redescoperită recent în Turcia de către un profesor.

Planta miraculoasă folosită de grecii antici, pe care aceștia o numeau silphion (silphium), avea flori aurii și era unul dintre cele mai căutate produse din Mediterana chiar înainte de ascensiunea Atenei și a Imperiului Roman.

• În urmă cu 34 de milioane de ani, iguanele au pornit într-o călătorie de peste 8.000…
• Păsările din Galapagos devin mai agresive din cauza zgomotului cauzat de trafic

Se crede că planta cu flori galbene atașate de o tulpină groasă era zdrobită, prăjită, sotată și fiartă pentru scopuri medicinale, alimentare și chiar contraceptive. În timpul domniei lui Iulius Cezar, peste o mie de livre din această plantă erau depozitate alături de aur în tezaurul imperial al Romei, iar puieții de silphion erau evaluați la același preț ca argintul.

Cu toate acestea, la doar șapte secole după ce planta adorată a fost documentată pentru prima dată crescând de-a lungul coastei din Cyrenaica, în ceea ce este acum Libia modernă, silphionul a dispărut din lumea mediteraneană antică.

Planta miraculoasă folosită de grecii antici, regăsită în Turcia

Cronicarul roman Pliniu cel Bătrân afirmă în „Istoria naturală” că „doar o tulpină a fost găsită” din această plantă în primul secol d.Hr., „și i-a fost dată împăratului Nero”. Aceasta a fost ultima relatare documentată despre silphion, potrivit Greek Reporter.

Inspirați de relatările antice, exploratorii botanici din Evul Mediu au căutat perpetuu planta pe trei continente, deși fără succes. Drept urmare, istoricii au considerat dispariția silphionului ca fiind prima extincție înregistrată a unei specii, fie de plante, fie de animale.

În ciuda faptului că planta a fost considerată dispărută timp de secole și a dispărut complet din cărțile de istorie, un cercetător de la Universitatea din Istanbul (Turcia), Mahmut Miski, bănuiește că a redescoperit planta miraculoasă folosită de grecii antici. El crede că Ferula Drudeana care crește pe Muntele Hasan este planta antică antică se află la aproape 1.600 de kilometri de locul unde creștea odinioară.

Asemănări dintre planta antică și cea modernă

Potrivit National Geographic, cercetătorul a descoperit că această plantă are similitudini cu planta silphion, similitudini care se aliniază cu textele botanice vechi și cu imaginile plantei de pe monedele grecești antice.

Cercetătorul a observat că ambele plante au aceeași rădăcină groasă ramificată și flori galbene. În plus, ambele au scopuri medicinale puternice. Ferula Drudeana are compuși anticancerigeni și proprietăți antiinflamatorii asemănătoare cu cele cunoscute la silphium.

Chiar dacă Ferula Drudeana se găsește la sute de kilometri de locul său de origine, conform lui Miski, a fost găsită în două locații din Turcia care au fost odată casa grecilor antici cu mii de ani în urmă. Una dintre aceste locații este Cappadocia.

Miski, care se specializează în farmacognozie, studiul medicamentelor derivate din surse naturale, a întâlnit pentru prima dată planta modernă despre care acum crede că este silphionul în timp ce efectua cercetări postdoctorale. El primise un grant pentru a colecta specimene de Ferula, care face parte din aceeași familie cu morcovii, feniculul și pătrunjelul și are reputația de a oferi mulți compuși noi care combat bolile.

Ce proprietăți avea planta miraculoasă folosită de grecii antici?

În timp ce studia plantele de pe Muntele Hassan, Miski a determinat că acestea au treizeci de metaboliți secundari cu scopuri medicale. Dintre acești compuși, mulți au proprietăți anticancerigene, contraceptive și antiinflamatorii. Miski crede că analizele viitoare ale plantei vor dezvălui existența a zeci de compuși încă neidentificați, de interes medical.

Pe Muntele Hassan, Miski a întâlnit și îngrijitori ai plantelor care l-au informat că oile și caprele sunt încântate de frunzele plantei, după cum este menționat și în înregistrările lui Pliniu despre silphionul antic.

Conform înregistrărilor lui Pliniu, oile și caprele pășteau în pășunile unde creștea silphionul. Oile adormeau după ce îl consumau, iar caprele strănutau. Textul său spune: „Sucul acestei plante se numește ‘laser’ și este foarte popular pentru scopuri medicinale și altele, fiind vândut la același preț ca argintul. De mulți ani, însă, nu a mai fost găsit în Cyrenaica”.

Conform unui studiu din 2021 publicat în revista Plants de Miski și echipa sa, Ferula drudeana avea similarități cu silphionul descris în textele antice și ilustrat pe monedele din Cyrenaica: de la rădăcinile groase ramificate la frunzele asemănătoare cu cele de țelină.

Cu toate acestea, asemănarea în aspect nu era singura legătură convingătoare. Se spune că primul silphion a apărut după o „ploaie puternică de primăvară”, care, în acele zile, era numită „ploaie neagră”.

În ce condiții crește această plantă?

Conform lui Miski și echipei sale, „găsim menționat de cei mai de încredere scriitori greci faptul că această plantă a apărut lângă grădinile Hesperidelor și Syrtisul Mare imediat după ce pământul a fost îmbibat de o ploaie neagră ca smoala”. Acest eveniment a avut loc cu șapte ani înainte de întemeierea orașului Cyrenae.

Miski a observat că atunci când veneau ploile în Cappadocia în aprilie, Ferula Drudeana răsărea din pământ, crescând până la 2 metri într-o singură lună.

În plus, deoarece silphionul antic rezista cultivării, trebuia să fie recoltat în sălbăticie. Se spune că nobilii din Cyrenaica încredințau cultivarea acestuia nomazilor deșertului. Două încercări raportate de Hippocrate de a-l transplanta pe continentul Greciei au eșuat. În mod similar, Miski a descoperit că Ferula Drudeana este dificil de transplantat. A constatat că singura modalitate de a o face era utilizarea stratificării la rece, un proces de supunere a semințelor la condiții reci și umede. Utilizând această tehnică, Miski și echipa sa au reușit să cultive Ferula într-o seră.

Unul dintre principalele motive pentru care Ferula nu a fost identificată imediat drept silphion este locația sa. Cu toate acestea, așa cum a descoperit Miski, regiunea din Turcia unde se află Muntele Hasan a fost casa grecilor antici cu mii de ani în urmă, iar acești oameni ar fi putut transporta cu ușurință planta.

Erica Rowan, profesoară asociată în arheobotanică la Royal Holloway University of London (Anglia), consideră că speculațiile lui Miski sunt plauzibile. „Anticii erau foarte buni la transportul lucrurilor”, subliniază Rowan.

„Nu există niciun motiv pentru care oamenii din Cyrenaica să nu fi putut aduce semințele în Cappadocia și să le planteze. Este suficient de similar cu un climat mediteranean. Și această specie de Ferula arată asemănător cu ceea ce este prezentat pe monede”, a concluzionat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Criza climatică pune în pericol strugurii pentru prosecco

Balenele ucigașe vânează și mănâncă rechini în Golful California, au descoperit cercetătorii

Se pare că babuinii pot înțelege statisticile la fel ca oamenii

Cercetătorii au modificat genetic o plantă ca să producă nutrienți de lapte matern