Gheață veche de 1,2 milioane de ani, extrasă de la mare adâncime în Antarctica

O echipă internațională de oameni de știință a forat aproape trei kilometri adâncime în roca de bază a Antarcticii, extrăgând o mostră de gheață veche estimată a avea cel puțin 1,2 milioane de ani, au anunțat aceștia.

Prin analizarea acestui eșantion, cercetătorii din cadrul proiectului Beyond EPICA speră să obțină informații esențiale despre clima și atmosfera Pământului, precum și despre motivele care au determinat schimbarea frecvenței erelor glaciare.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

„Cu această mostră de gheață veche vom înțelege ce modificări au avut loc în ceea ce privește gazele cu efect de seră, substanțele chimice și praful din atmosferă”, a declarat Carlo Barbante, glaciolog italian și coordonator al acestui proiect finanțat de Uniunea Europeană.

O mostră de gheață veche conține mii de ani de istorie în fiecare metru

Eșantionul de gheață are o lungime impresionantă, de 2.800 de metri. În primii 2.480 de metri se găsesc peste un milion de ani de istorie climatică, unde „până la 13.000 de ani sunt comprimați în fiecare metru de gheață”, a explicat Julien Westhoff, principalul cercetător de teren al proiectului.

Deși nu este cel mai vechi eșantion descoperit vreodată, Barbante a subliniat că acesta oferă cel mai lung registru continuu al climei din trecutul Pământului. Un eșantion record, vechi de 2,7 milioane de ani, extras acum șapte ani, a fost obținut din gheață adusă treptat la suprafață prin procese naturale, însă acesta a oferit doar o imagine incompletă, chiar dacă descoperirea a fost remarcabilă, notează Futurism.

O premieră pentru oamenii de știință

Prin extragerea acestei probe de gheață, cercetătorii au depășit bariera de 800.000 de ani, care până acum părea insurmontabilă. Obținerea de eșantioane continue mai vechi de această perioadă fusese imposibilă până acum, deoarece gheața de la asemenea adâncimi se topește de obicei din cauza contactului cu roca de bază. Eșantioanele anterioare extrase de proiectul EPICA au arătat deja că nivelurile de gaze cu efect de seră din ultimii 800.000 de ani nu au depășit niciodată valorile înregistrate începând cu Revoluția Industrială, conform lui Barbante.

„Astăzi, vedem niveluri de dioxid de carbon cu 50% mai mari decât cele mai ridicate niveluri pe care le-am avut în ultimii 800.000 de ani”, a spus acesta.

Se speră că noul eșantion va oferi o fereastră spre perioada de acum 900.000 până la 1,2 milioane de ani, cunoscută sub numele de Tranziția de la mijlocul Pleistocenului. În această perioadă, ciclurile climatice ale Pământului s-au modificat semnificativ. Din motive care continuă să fie un mister pentru oamenii de știință, erele glaciare, care aveau loc la fiecare 40.000 de ani, au început să apară la intervale de 100.000 de ani.

Acest eșantion de gheață revoluționar, alături de alte mostre, va fi transportat în Europa pentru analize suplimentare.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum sunt afectate balenele de poluarea fonică?

De ce nu poate fi vizitată cea mai mare cascadă de pe Pământ?

Împuținarea norilor exacerbează problema încălzirii globale

Plantele au devenit mai puțin hrănitoare din cauza schimbărilor climatice