Mega-evenimentul care ar fi reumplut Marea Mediterană în urmă cu 5 milioane de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu oferă dovezi convingătoare că o megainundație ar fi reumplut Marea Mediterană, punându-i capăt unei perioade în care aceasta era o vastă întindere de depuneri de sare. Cercetările sugerează că Megainundația Zancleană a încheiat Criza Salinității Messiniene, care a avut loc cu între 5,97 și 5,33 milioane de ani în urmă.

O echipă internațională de oameni de știință, incluzând cercetători de la Universitatea din Southampton (Anglia), a identificat o serie de formațiuni geologice în sud-estul Siciliei care indică un fenomen de inundație masivă în regiune.

„Megainundația Zancleană a fost un fenomen natural uluitor, cu debite și viteze de curgere care depășesc orice altă inundație cunoscută din istoria Pământului. Cercetarea noastră oferă cele mai convingătoare dovezi de până acum ale acestui eveniment extraordinar”, a declarat dr. Aaron Micallef, autor principal al studiului și cercetător la Monterey Bay Aquarium Research Institute din California (SUA).

În timpul Crizei Salinității Messiniene, Marea Mediterană a fost izolată de Oceanul Atlantic și s-a evaporat, ducând la formarea unor depozite masive de sare care au transformat peisajul regiunii.

O reumplere rapidă, nu graduală

O megainundație ar fi reumplut Marea Mediterană. Mult timp s-a crezut că această perioadă de uscăciune s-a încheiat treptat, cu reumplerea Mediteranei pe parcursul a 10.000 de ani. Totuși, această teorie a fost pusă sub semnul întrebării de descoperirea, în 2009, a unui canal de eroziune care se întinde de la Golful Cadiz până la Marea Alboran. Această descoperire sugerează o inundație masivă unică, care a durat între doi și 16 ani, cunoscută sub numele de Megainundația Zancleană.

Estimările indică un debit cuprins între 68 și 100 Sverdrupuri (1 Sverdrup = 1 milion de metri cubi pe secundă).

Cercetarea, publicată în jurnalul Communications Earth & Environment, combină noile descoperiri geologice cu date geofizice și cu modelare numerică, oferind o imagine detaliată a fenomenului.

Echipa a analizat peste 300 de creste asimetrice din zona pragului sicilian, o punte terestră scufundată, care odinioară separa bazinul vestic al Mediteranei de cel estic.

„Morfologia acestor creste este compatibilă cu eroziunea cauzată de un flux turbulent de apă la scară largă, predominant în direcția nord-est”, explică profesorul Paul Carling, coautor al studiului.

Straturile de rocă analizate, aflate la granița dintre perioadele Messinian și Zanclean, conțin resturi transportate rapid și cu forță, indicând un proces de depunere intens, scrie Phys.org.

O megainundație ar fi reumplut Marea Mediterană. Descoperirea unui canal în formă de „W”

Folosind date de reflexie seismică (o tehnică asemănătoare unor „ultrasunete geologice”), cercetătorii au descoperit un canal în formă de „W” pe platforma continentală estică a pragului sicilian.

Acest canal, conectat la Canionul Noto, pare să fi funcționat ca o pâlnie masivă care a direcționat apele inundației către bazinul estic al Mediteranei.

Simulările computerizate au arătat că inundația a devenit mai intensă în timp, atingând viteze de până la 32 de metri pe secundă, ceea ce a dus la săparea unor canale mai adânci și la transportarea materialelor pe distanțe mari.

„Aceste descoperiri nu doar că luminează un moment critic din istoria geologică a Pământului, dar demonstrează și persistența formelor de relief de-a lungul a peste cinci milioane de ani”, a subliniat dr. Micallef.

Cercetarea deschide noi oportunități de studiu asupra marginii Mediteranei și a evenimentelor catastrofale care au modelat-o, contribuind la înțelegerea schimbărilor geologice pe termen lung.

Vă recomandăm să citiți și:

Multinaționalele extrag miliarde de litri de apă naturală pentru a le vinde în sticle din plastic

Legătura neașteptată dintre praf și schimbările climatice

O explozie misterioasă de culoare la animale a durat 100 de milioane de ani

Pământul se încălzește în cel mai rapid ritm din istoria măsurătorilor