Gheața dizolvă fierul mai repede decât apa lichidă, au descoperit cercetătorii

Gheața dizolvă fierul mai repede decât apa lichidă, potrivit unui nou studiu realizat la Universitatea Umeå (Suedia). Descoperirea ar putea explica de ce multe râuri arctice capătă o nuanță ruginiu-portocalie pe măsură ce permafrostul se dezgheață.

Gheața dizolvă fierul mai repede decât apa lichidă. Studiul arată că gheața la minus zece grade Celsius eliberează mai mult fier din mineralele comune decât apa lichidă la patru grade Celsius. Această concluzie contrazice credința îndelung răspândită conform căreia mediile înghețate încetinesc reacțiile chimice.

• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an
• Albinele primesc o șansă în plus: un nou supliment creat pentru a stopa declinul coloniilor

Studiul a fost publicat în revista științifică PNAS.

„Poate părea contraintuitiv, dar gheața nu este un bloc pasiv înghețat. Înghețul creează buzunare microscopice de apă lichidă între cristalele de gheață. Acestea funcționează ca niște mici reactoare chimice, unde compușii devin concentrați și extrem de acizi. Astfel, pot reacționa cu mineralele de fier chiar și la temperaturi de minus 30 de grade Celsius”, explică Jean-François Boily, profesor la Universitatea Umeå și coautor al studiului.

Gheața dizolvă fierul mai repede decât apa lichidă. Dar de ce?

Pentru a înțelege procesul, cercetătorii au studiat goetitul (un mineral oxidic de fier foarte răspândit) în combinație cu un acid organic natural, folosind microscopie avansată și experimente controlate.

Rezultatele au arătat că ciclurile repetate de îngheț-dezgheț fac ca fierul să se dizolve mai eficient. Atunci când gheața se formează și apoi se topește, compușii organici prinși anterior sunt eliberați, alimentând reacții chimice suplimentare. Salinitatea are și ea un rol important: apa dulce și cea ușor sărată accelerează dizolvarea, în timp ce apa de mare o reduce, notează EurekAlert.

Concluziile li se aplică mai ales mediilor acide, precum zonele cu drenaj minier, praful înghețat din atmosferă, solurile acide de coastă de la Marea Baltică sau alte medii reci și acide unde mineralele de fier interacționează cu materie organică. Următorul pas al cercetării este să se afle dacă același lucru este valabil pentru toate tipurile de gheață care conțin fier.

O descoperire importantă în contextul schimbărilor climatice

„Pe măsură ce clima se încălzește, ciclurile de îngheț-dezgheț devin mai frecvente. Fiecare ciclu eliberează fier din soluri și permafrost în apele de suprafață. Acest lucru poate afecta calitatea apei și ecosistemele acvatice pe suprafețe foarte mari”, subliniază Angelo Pio Sebaaly, doctorand și autor al studiului.

Rezultatele arată că gheața nu este un simplu mediu de stocare, ci un factor activ. Creșterea fenomenului de îngheț și dezgheț în regiunile polare și montane ar putea avea un impact major asupra ecosistemelor și asupra ciclului natural al elementelor.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care țară are mai multe maimuțe decât oameni?

Un „cimitir” antic de balene, descoperit sub un ghețar rusesc care se topește

Cel mai mare crater din America are o legătură surprinzătoare cu Marele Canion

Test de cultură generală. Care este cel mai mare deșert din lume?