Cel mai mare crater din America are o legătură surprinzătoare cu Marele Canion. Două dintre cele mai cunoscute repere naturale ale Arizonei ar putea fi legate de un eveniment cosmic violent: asteroidul care a format Meteor Crater ar fi putut, totodată, să ducă la apariția unui lac antic în Marele Canion.
Cel mai mare crater din America are o legătură surprinzătoare cu Marele Canion. Această ipoteză surprinzătoare conectează două formațiuni geologice faimoase din Arizona și ne poartă înapoi în timp, cu aproximativ 56.000 de ani, când un asteroid de 300.000 de tone, compus din nichel și fier, s-a prăbușit pe Platoul Colorado cu o forță echivalentă a peste 150 de bombe atomice, formând cel mai mare crater de impact din Statele Unite.
Seismul generat de impact ar fi putut declanșa o alunecare de teren în Marele Canion, blocând temporar fluviul Colorado și creând un lac lung de circa 80 de kilometri și adânc de peste 100 de metri în actualul canion Nankoweap. Meteor Crater, cunoscut și sub numele de Craterul Barringer, este un crater tânăr și excepțional de bine conservat, situat la vest de orașul Winslow, Arizona. Deși asteroidul care l-a provocat avea doar 30-50 de metri în diametru, forța impactului a dislocat 175 de milioane de tone de calcar și gresie, creând un crater cu un diametru de 1,2 kilometri și o adâncime de aproximativ 180 de metri. În prezent, un astfel de impact ar distruge complet un oraș de mărimea Kansas City.
Studiul care propune această legătură este rezultatul a peste cinci decenii de cercetare, realizat de o echipă internațională și sprijinit de metode moderne de datare științifică.
Dovezile existenței paleo-lacului Nankoweap provin din lemn derivat și sedimente lacustre descoperite în Peștera Stanton, situată la aproape 45 de metri deasupra nivelului actual al râului Colorado. Pentru ca acel lemn să fi ajuns acolo, „a fost nevoie de un nivel al inundațiilor de zece ori mai mare decât orice viitură cunoscută în ultimele mii de ani”, spune Karl Karlstrom, geolog la Universitatea din New Mexico (SUA) și coautor al studiului.
Lemnul respectiv a fost colectat prima dată în 1970 și datat cu radiocarbon în anii ’80, sugerând o vechime de circa 44.000 de ani, la limita capacităților de datare ale vremii. Ulterior, au fost adunate probe suplimentare dintr-o altă nișă, aflată la 33 de metri deasupra râului, la câțiva kilometri în aval de Peștera Stanton.
Cele două probe de lemn au fost datate independent, folosind tehnici diferite și în laboratoare diferite. De asemenea, cercetătorii au analizat sedimentele lacustre utilizând datarea prin luminescență, care măsoară energia luminii emise de anumite minerale.
Această metodă, diferită de datarea cu radiocarbon, a oferit rezultate care s-au suprapus cu celelalte date, toate convergând spre o perioadă de acum 55.600 de ani, notează Science Alert.
Mai mult, cercetătorii au identificat urmele unui baraj natural, format în urmă cu zeci de mii de ani, la circa 35 de kilometri în aval de peșteră. În unele zone, acest baraj antic este acoperit de pietriș rotunjit, depus de râul Colorado în momentul în care a reușit să depășească obstacolul de-a lungul a circa 1.000 de ani.
Datele care coincid, impactul asteroidului, alunecarea de teren, lemnul derivat și sedimentele lacustre, susțin ipoteza conform căreia paleo-lacul Nankoweap s-a format ca urmare a unui cutremur generat de asteroidul care a lovit Pământul cu o viteză cosmică de peste 11 kilometri pe secundă, eliberând o energie echivalentă cu 10-15 megatone.
Cutremurul rezultat, cu magnitudinea de 5,4, a străbătut cei 160 de kilometri până la Marele Canion în doar câteva secunde, iar acolo, cu o magnitudine efectivă de 3,5, ar fi cauzat alunecarea de teren care a barat fluviul Colorado și a dus la formarea lacului.
Cercetătorii recunosc totuși că este posibil ca paleo-lacul să fi fost creat de o alunecare naturală de teren sau de un cutremur fără legătură cu impactul asteroidului.
„Cu toate acestea, impactul meteoritului, alunecarea masivă, depozitele lacustre și lemnul derivat aflat la mare altitudine sunt toate evenimente rare și neobișnuite, iar vârstele acestora se suprapun într-un interval de timp foarte restrâns, în jurul datei de acum 55.600 de ani”, conchide Karlstrom.
Studiul a fost publicat în revista Geology.
Primul semnal al schimbărilor climatice a fost detectat acum 130 de ani
Landour, paradisul montan sufocat de turiști și schimbările climatice
Pierdere de gheață fără precedent în Canada și Elveția
Un mineral cu aceeași formulă ca kryptonita lui Superman se găsește într-un singur loc pe Pământ