De ce șerpii evoluează mereu în canibali?

De ce șerpii evoluează mereu în canibali? Canibalismul poate părea un comportament rar și nenatural, însă în cazul șerpilor a apărut de mai multe ori de-a lungul istoriei evolutive, cel mai probabil ca răspuns la factori de stres din mediu, susțin cercetătorii.

De ce șerpii evoluează mereu în canibali? După analizarea a 500 de relatări privind comportamente canibalice la diferite specii, oamenii de știință au concluzionat că acest obicei a evoluat independent de cel puțin 11 ori.

• Eucaliptul curcubeu: arborele cu scoarță multicoloră care pare pictat manual
• O uriașă acumulare de magmă a declanșat 28.000 de cutremure pe o insulă grecească în 2025

Studiul a fost publicat în revista Biological Reviews.

Potrivit autorilor, canibalismul apare în contexte variate, dar, per ansamblu, este un comportament relativ frecvent și reapare deoarece poate fi avantajos atunci când șerpii trebuie să facă alegeri alimentare oportuniste.

„Pentru noi, oamenii, canibalismul nu este ceva comun, este ceva ciudat și dezgustător. Dar pentru șerpi este benefic; le crește adaptarea ecologică. Este o strategie”, a declarat Bruna Falcão, autoarea principală a studiului și doctorandă în biologie la Universidade de São Paulo (Brazilia).

Oamenii de știință au aflat de ce șerpii evoluează mereu în canibali

Exemple cunoscute de canibalism în natură apar la păianjeni și călugărițe, mai ales în timpul împerecherii, când femela își poate consuma partenerul. „Canibalismul este larg răspândit în regnul animal”, a explicat biologul Xavier Glaudas, cercetător asociat National Geographic, care nu a fost implicat în studiu.

Deși în trecut comportamentul era considerat dezavantajos pentru specie, tot mai multe cercetări sugerează că ar putea avea roluri adaptive: controlarea numărului puilor, răspuns la lipsa resurselor, reglarea populației sau pur și simplu oportunism alimentar.

Echipa a adunat 503 cazuri documentate de canibalism, implicând 207 specii de șerpi, de pe toate continentele unde trăiesc aceștia, atât din sălbăticie, cât și din captivitate. „Niciunul dintre noi nu se aștepta ca șerpii să fie atât de canibali și nimeni nu vorbea despre asta. Cu cât căutam mai mult, cu atât găseam mai multe cazuri”, a spus Falcão.

Fenomenul a fost cel mai frecvent raportat în familiile Colubridae, Viperidae și Elapidae. Colubridae, cea mai mare familie de șerpi, a reprezentat 29% dintre cazuri; cum membrii ei nu sunt cunoscuți în mod obișnuit pentru consumarea altor șerpi, autorii sugerează că aici canibalismul ar putea fi legat de lipsa hranei. Viperidae (viperele) au însumat 21% dintre cazuri, majoritatea în captivitate, unde stresul și spațiul limitat pot favoriza astfel de comportamente. Elapidae, familie care include cobrele, a reprezentat aproximativ 19%, fapt mai puțin surprinzător, deoarece unele specii sunt deja cunoscute pentru că vânează alți șerpi, notează Live Science.

Fenomenul ar putea fi mult mai răspândit

Aproape jumătate dintre speciile canibale au diete generaliste, iar autorii leagă această flexibilitate de tendința de a recurge la canibalism atunci când este necesar. Totuși, Glaudas rămâne rezervat în privința acestei corelații.

Un factor important pare a fi structura maxilarului: speciile capabile să își deschidă suficient gura pentru a înghiți un alt șarpe sunt cele la care apare comportamentul; nu au existat rapoarte în cazul speciilor fără această capacitate.

Analiza evolutivă indică faptul că acest comportament a apărut independent de cel puțin 11 ori în arborele evolutiv al șerpilor. Dat fiind că multe relatări sunt anecdotice și dispersate în lucrări vechi sau greu accesibile, este probabil ca fenomenul să fie și mai răspândit decât se crede în prezent.

Șerpii reprezintă una dintre cele mai de succes ramuri evolutive, fiind prezenți pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, și adaptându-se la numeroase nișe ecologice. Faptul că canibalismul apare repetat în linii evolutive diferite ar putea reflecta tocmai această capacitate remarcabilă de adaptare oportunistă la condițiile de mediu.

Vă recomandăm să citiți și:

Să învățăm de la peruși: Cum își fac papagalii prieteni noi?

Oamenii de știință au descoperit unde se află „busola” porumbeilor

Test de cultură generală. Care mamifer poate mirosi sub apă?

Fenomen inedit: Locul în care papagalii au devenit parte din ecosistemul urban