Știați că există șerpi „dreptaci”?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cum este posibil să existe șerpi „dreptaci”? Este o întrebare care a frământat-o pe zoologa Rachael Funnell, de la University of Southampton (Anglia), pe tot parcursul lecturării unui studiu din 2007, intitulat „Right-handed snakes: convergent evolution of asymmetry for functional specialization” (Șerpii dreptaci: evoluția convergentă a asimetriei pentru specializarea funcțională).

Cercetarea descrie obiceiurile alimentare neobișnuite ale șarpelui mâncător de melci Pareas iwasakii, o reptilă care face exact ceea ce sugerează numele ei. Ca specialistă în consumarea de melci, această specie a evoluat pentru a se hrăni cu melci direct din cochilie. Problema este că nu poate face acest lucru din orice direcție.

• Compoziția chimică din Oceanul Arctic a depășit un punct critic ireversibil
• Europa s-a topit în luna mai. Temperaturile record îi surprind pe localnici: „Primăvara pare mijlocul verii”

Dacă îi privești craniul sub raze X, observi imediat ceva neobișnuit: dinții nu sunt distribuiți simetric, existând mai mulți dinți pe mandibula dreaptă decât pe cea stângă. De ce ar favoriza un șarpe partea dreaptă? Răspunsul are legătură cu melcii.

Cum este posibil să existe șerpi „dreptaci”?

Știați că marea majoritate a melcilor au cochilia răsucită spre dreapta? Pare ciudat, dar este adevărat, cu câteva excepții rare. Pentru a testa ipoteza conform căreia melcii „dreptaci” au dus la apariția de șerpi „dreptaci”, oamenii de știință au realizat experimente de hrănire cu patru exemplare de Pareas iwasakii. Acestora li s-au oferit, ca opțiuni de hrană, melci cu cochilia răsucită spre dreapta și melci cu cochilia răsucită spre stânga.

Observațiile cercetătorilor au arătat că șerpii erau mult mai eficienți în consumarea melcilor „dreptaci”. Îi mâncau mai repede și aveau nevoie de mai puține mișcări ale maxilarului în comparație cu situațiile în care se confruntau cu melcii „stângaci”.

Cum se pot „apăra” melcii de acești șerpi?

De fapt, șerpii se descurcau atât de prost cu melcii „stângaci” încât melcii reușeau adesea să scape (în cadrul experimentului, „evadarea” era definită drept un melc încă în viață la o săptămână după tentativa inițială de prădare).

Studiul demonstrează de ce un craniu asimetric, cu mai mulți dinți pe o parte, reprezintă un avantaj major pentru acești șerpi specializați. În același timp, arată că răsucirea cochiliei spre stânga poate constitui un mecanism de apărare eficient pentru melci, scrie IFL Science.

Această idee este susținută și de un studiu din 2006, care a identificat urme de atacuri de crab pe fosile de melci și a arătat că exemplarele „stângace” aveau șanse mai mari de supraviețuire decât cele „dreptace”.

Vă recomandăm să citiți și:

Compuși antimicrobieni găsiți în polen ar putea proteja albinele de infecții

Un instrument subacvatic ne ajută să „auzim” peștii

Arborii din pădurea amazoniană au devenit tot mai „grași” în ultimii 30 de ani

A fost observat primul rechin uriaș cu o deformare severă