Home » Natură » Ceva ciudat se întâmplă cu animalele care trăiesc în orașe, arată un studiu global

Ceva ciudat se întâmplă cu animalele care trăiesc în orașe, arată un studiu global

Publicat: 22.05.2026

Șoarecele de oraș este mai îndrăzneț decât cel de la țară. Animalele care trăiesc în orașe sunt mai îndrăznețe, mai agresive, mai active și mai curioase decât cele din mediul rural, arată o amplă analiză globală.

Studiul a fost publicat în revista Journal of Animal Ecology.

Cercetătorii de la Lewis & Clark College (SUA), CNRS (Franța) și North Dakota State University (SUA) au realizat prima meta-analiză globală dedicată modului în care comportamentul animalelor diferă între populațiile urbane și cele din afara orașelor. Studiul a inclus păsări, mamifere, amfibieni, reptile și insecte.

Șoarecele de oraș este mai îndrăzneț decât cel de la țară: rezultatele arată că animalele din mediul urban tind să fie mai curajoase, mai agresive, mai exploratoare și mai active decât rudele lor din zonele rurale. Cele mai evidente schimbări au fost observate la păsări, însă cercetătorii atrag atenția că datele disponibile pentru celelalte grupe de animale încă sunt limitate.

Șoarecele de oraș este mai îndrăzneț decât cel de la țară. Ce au mai observat cercetătorii?

Dr. Tracy Burkhard, autoarea principală a studiului și profesoară de biologie la Lewis & Clark College, spune că urbanizarea produce efecte similare asupra comportamentului animalelor indiferent de regiunea lumii. Potrivit acesteia, cea mai clară concluzie este că animalele devin mai dispuse să își asume riscuri și mai puțin temătoare.

Cercetătorii avertizează că această schimbare de comportament ar putea duce la mai multe conflicte între oameni și animale sălbatice, dar și la un risc crescut de transmitere a bolilor zoonotice.

„Dacă animalele devin mai dispuse să își asume riscuri și sunt mai puțin deranjate de prezența oamenilor, atunci contactul dintre oameni și fauna sălbatică va deveni mult mai frecvent în anumite zone, iar acest lucru poate avea consecințe negative atât pentru noi, cât și pentru animale”, explică Tracy Burkhard.

Oamenii de știință subliniază că nu doar speciile deja obișnuite în orașe, precum șobolanii, pescărușii sau porumbeii, devin mai îndrăznețe. Același tip de adaptare este observat și la specii asociate în mod normal cu mediul rural, dar care încep să se adapteze la viața urbană, precum silvia de câmp, presura galbenă sau inărița, scrie EurekAlert.

Planificarea urbană ar trebui să țină cont și de animale

Concluziile studiului evidențiază nevoia ca planificarea urbană să țină cont și de comportamentul animalelor, mai ales în contextul extinderii rapide a orașelor. Printre soluțiile propuse se numără crearea unor spații verzi conectate între ele, pentru a permite circulația animalelor și schimbul genetic între populațiile urbane.

Pentru această analiză, cercetătorii au combinat date din 80 de studii anterioare care au analizat trăsături comportamentale la animale. Cercetările au acoperit 28 de țări și 133 de specii diferite. Peste 70% dintre studii s-au concentrat pe păsări, în timp ce insectele, amfibienii și reptilele au reprezentat doar 10% din totalul datelor, ceea ce sugerează că efectele urbanizării asupra majorității speciilor sunt insuficient studiate.

Dr. Anne Charmantier, coautoare a studiului și directoare de cercetare la CNRS și University of Montpellier (Franța), afirmă că eforturile de cercetare sunt distribuite inegal între diferitele categorii de animale. Ea subliniază că păsările sunt investigate mult mai des decât amfibienii, reptilele sau insectele, iar lipsa datelor limitează unele concluzii ale studiului și ar trebui să încurajeze cercetarea tuturor organismelor care trăiesc în mediul urban.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce urșii panda stau uneori în mâini?

Noi studii au descoperit de ce sunt unii oameni magneți pentru țânțari

Pierderea biodiversității amenință direct sănătatea oamenilor, arată un nou studiu: dispariția polenizatorilor afectează alimentația și veniturile

Trucul simplu pentru plantele de apartament atunci când plecăm de acasă mai mult timp

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Marea Britanie este așteptată înapoi în UE. Franța: „Reveniți și veți avea un loc la masa negocierilor”
Marea Britanie este așteptată înapoi în UE. Franța: „Reveniți și veți avea un loc la masa negocierilor”