Erupțiile vulcanice din Cercul de Foc al Pacificului ar fi răcit Pământul timp de secole. Oamenii de știință cred că au descoperit cauza unor perioade misterioase de răcire care au întrerupt, în mod repetat, clima relativ caldă a Pământului din ultimii aproximativ 12.000 de ani. Potrivit unui nou studiu, marile erupții vulcanice ar fi declanșat aceste episoade reci, care au durat uneori sute de ani.
În prezent ne aflăm în Holocen, epoca geologică începută după ultima glaciațiune. Deși este caracterizată de temperaturi mai ridicate, în această perioadă au existat aproximativ 22 de episoade bruște de răcire, în timpul cărora ghețarii s-au extins considerabil.
„Până acum nu exista o explicație convingătoare pentru acest fenomen. Părea mereu că lipsește o piesă din puzzle”, spune Alice Paine, cercetătoare la Universitatea din Basel (Elveția).
Erupțiile vulcanice din Cercul de Foc al Pacificului ar fi răcit Pământul timp de secole. Alături de o echipă internațională, aceasta a analizat în detaliu rolul erupțiilor vulcanice. Cercetătorii au adunat informații despre 51 de erupții majore produse în Holocen, majoritatea în vestul Oceanului Pacific, de-a lungul Cercului de Foc al Pacificului, una dintre cele mai active regiuni vulcanice ale planetei.
Datarea acestor erupții a fost realizată cu mare precizie folosind carote de gheață din Arctica și Antarctica, dar și prin analizarea materialelor organice prinse în straturile de cenușă vulcanică. Ulterior, datele au fost comparate cu perioadele în care ghețarii au atins extinderea maximă, determinate în principal pe baza morenelor, acumulările de roci transportate de ghețari.
Rezultatele au arătat că peste 80% dintre episoadele de avansare a ghețarilor au avut loc în aceeași perioadă cu cel puțin o erupție vulcanică majoră.
Potrivit cercetătorilor, erupțiile pot perturba balanța energetică a Pământului prin eliberarea în atmosferă a unor cantități mari de particule de sulf, care reflectă o parte din lumina solară. Astfel, emisfera nordică se răcește, gheața marină din Arctica se extinde, oceanele eliberează mai puțină căldură în atmosferă, iar circulația curenților oceanici și poziția sistemelor de presiune tropicale se modifică, scrie Phys.org.
„Toate aceste efecte se amplifică reciproc, ca un bulgăre de zăpadă care se rostogolește”, explică Paine. În cele din urmă, temperaturile scad suficient de mult pentru ca ghețarii să înceapă să avanseze, în special în regiunile montane.
Totuși, nu orice erupție produce un astfel de efect. Dacă este prea slabă, particulele de sulf nu ajung în straturile superioare ale atmosferei. Dacă este prea puternică, coloana de cenușă se poate prăbuși înainte de a transporta suficient sulf la altitudine mare.
Cercetătorii subliniază că acest fenomen este diferit de celebrul „An fără vară” din 1816, provocat de erupția vulcanului Tambora din Indonezia. Atunci, temperaturile au scăzut drastic timp de aproximativ un an, provocând foamete în mai multe regiuni ale lumii. În schimb, în cazul perioadelor reci din Holocen, particulele de sulf doar declanșează procesul, iar schimbările din sistemul climatic continuă zeci sau chiar sute de ani după ce acestea dispar din atmosferă.
Rămâne însă neclar dacă un astfel de fenomen s-ar putea produce și în prezent. Alice Paine atrage atenția că erupțiile analizate au avut loc într-o perioadă în care clima nu era influențată de activitatea umană. Astăzi, încălzirea globală modifică profund funcționarea sistemului climatic.
Unii cercetători cred că acest lucru ar putea face clima mai sensibilă la efectele marilor erupții vulcanice, în timp ce alții consideră că impactul lor ar fi redus în comparație cu schimbările provocate de emisiile de gaze cu efect de seră.
„Cu cât clima se schimbă mai mult, cu atât procesele devin mai complexe. Încă există foarte multe lucruri pe care nu le înțelegem”, concluzionează Paine.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.
Cum afectează abandonul repetat comportamentul animalelor
Ce se întâmplă atunci când o râmă înghite microplastice?
Test de cultură generală. Care pește iese din apă pentru a vâna păsări?