Arborii antici ne avertizează când ar putea avea loc următoarea furtună solară de proporții uriașe

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Soarele este capabil de furtuni mult mai mari decât cele înregistrate vreodată în istoria modernă. Studierea celor mai vechi arbori din lume sugerează că am putea fi, în curând, martorii unui astfel de eveniment.

În 2012, cercetătoarea japoneză Fusa Miyake a descoperit o creștere bruscă și masivă a izotopului carbon-14 în inelele de creștere ale unor cedri antici din Japonia, datând din anii 774-775 d.Hr.

O altitudine de aproximativ 20 de ori mai mare decât variația obișnuită a arătat că Pământul a fost lovit de o explozie bruscă de particule de înaltă energie.

Această amprentă, confirmată ulterior pe tot globul, a marcat descoperirea primului „eveniment Miyake”, o super-furtună solară de 10 ori mai puternică decât faimosul eveniment Carrington din 1859.

De atunci, oamenii de știință au identificat încă cinci astfel de evenimente extreme, care apar o dată la aproximativ 2.000 de ani. Cu toate acestea, cercetătorii au întâmpinat dificultăți în evaluarea fenomenelor intermediare, scrie Phys.org.

O explozie bruscă

Un studiu recent publicat în revista Communications Earth & Environment a analizat inelele de stejar european din primul mileniu (1-970 d.Hr.) și a identificat patru potențiale furtuni de intensitate medie în anii 14, 553, 675 și 954 d.Hr.

Aceste date sugerează că furtunile solare semnificative ar putea apărea mult mai frecvent decât se credea, aproximativ o dată la 200 de ani.

Un astfel de eveniment ar putea avea consecințe catastrofale pentru societatea noastră modernă, extrem de digitalizată.

Dacă este cauzat de o ejecție de masă coronală, perturbarea câmpului magnetic terestru ar genera curenți induși ce ar putea distruge rețelele electrice și infrastructurile industriale.

Indicii despre modul în care funcționează Soarele

Pe de altă parte, o erupție solară intensă ar avaria sateliții de pe orbită, blocând comunicațiile radio și semnalele GPS.

Interpretarea datelor din inelele arborilor rămâne complexă, deoarece copacii pot stoca carbon din anii anteriori, iar câmpul magnetic al Pământului variază.

Din acest motiv, cercetătorii își extind analizele la nivel global, studiind arbori giganți precum specia kauri din Noua Zeelandă. Aceste arhive naturale nu doar că ajută la estimarea riscurilor pentru civilizație, dar îi obligă pe fizicieni să își reevalueze modelele privind funcționarea Soarelui.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Astronomii au dezvăluit cea mai detaliată fotografie cu suprafața Soarelui realizată până acum

Cercetătorii ar fi rezolvat, în sfârșit, misterul argintului lipsă al Soarelui

Soarele bate ca o inimă și asta ar putea afecta Pământul mai mult decât credeam

Acum 2,5 milioane de ani, o stea a trecut atât de aproape de Soare încât ar fi declanșat o ploaie de comete