Acum 2,5 milioane de ani, o stea a trecut atât de aproape de Soare încât ar fi declanșat o ploaie de comete

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Acum 2,5 milioane de ani, o stea a trecut atât de aproape de Soare încât ar fi declanșat o ploaie de comete. În prezent, cea mai apropiată stea de Soare este Proxima Centauri, aflată la aproximativ 4,2 ani-lumină distanță. Însă vecinătatea cosmică este într-o continuă schimbare, deoarece toate stelele din galaxie se deplasează. Un nou studiu sugerează că, în urmă cu aproximativ 2,5 milioane de ani, o stea numită HD 7977 a trecut extrem de aproape de Sistemul Solar, iar efectele acelui eveniment ar putea fi observate și astăzi.

Acum 2,5 milioane de ani, o stea a trecut atât de aproape de Soare încât ar fi declanșat o ploaie de comete. Datele colectate de observatorul spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene (ESA), care a realizat cea mai precisă hartă a Căii Lactee, indică faptul că HD 7977 s-a apropiat de Soare la o distanță cuprinsă între 4.000 și 25.000 de unități astronomice (AU – o unitate astronomică reprezintă distanța medie dintre Pământ și Soare).

Analizând orbitele cometelor nou descoperite, cercetătorii estimează însă că steaua ar fi trecut chiar mai aproape, la numai 6.000-10.000 de unități astronomice, echivalentul a doar 35-58 de zile-lumină. La scară cosmică, aceasta este o apropiere remarcabilă, suficientă pentru a perturba gravitațional norul Oort și a declanșa o adevărată „ploaie” de comete.

O stea a trecut atât de aproape de Soare încât ar fi declanșat o ploaie de comete

Cometele cu perioadă lungă au orbite care pot dura milioane de ani și provin, în general, din norul Oort, aflat la marginea Sistemului Solar. În mod normal, mișcarea lor este influențată de câmpul gravitațional al Căii Lactee, însă trecerea unei stele suficient de aproape le poate modifica traiectoria și le poate trimite spre interiorul Sistemului Solar. Aceste obiecte sunt numite „comete noi”, deoarece ajung pentru prima dată în apropierea Soarelui. După ce traversează regiunile interioare ale Sistemului Solar, interacțiunile gravitaționale cu planetele le pot scurta perioadele orbitale, explică IFL Science.

„Distribuția orbitelor cometelor sugerează că trăim într-o perioadă neobișnuită, în care HD 7977 a avut un rol dominant în generarea cometelor noi, în locul câmpului gravitațional al Căii Lactee, așa cum se întâmplă în mod obișnuit. Acest lucru ar însemna, de asemenea, că ne aflăm în ultimele etape ale unei ploi de comete destul de rare și puternice”, a explicat Nathan Kaib, cercetător la Planetary Science Institute (SUA).

Ce anume ar putea confirma ipoteza?

Totuși, ipoteza nu este lipsită de probleme. Kaib și colaboratorul său, Sean Raymond, de la Universitatea din Bordeaux (Franța), au realizat simulări pentru a vedea cum ar fi influențat trecerea stelei populația de comete și ce distribuție a orbitelor ar trebui să rezulte. Deși observațiile par să susțină ideea unei perturbări provocate de o stea, rezultatele simulărilor nu coincid perfect cu ceea ce astronomii observă în realitate.

„La fel ca în multe alte studii privind formarea cometelor cu perioadă lungă, dimensiunile orbitelor obținute în simulările noastre nu se potrivesc foarte bine cu distribuția observată. Este posibil să ne lipsească unele procese fizice importante din simulări și este posibil ca acest lucru să ne fi făcut să interpretăm greșit datele despre orbitele cometelor”, a declarat Raymond.

Cercetătorii iau în calcul posibilitatea ca Sistemul Solar să fie mai complex decât se credea până acum. De exemplu, jeturile de gaz eliberate de comete pe măsură ce se apropie de Soare ar putea influența mai mult evoluția orbitelor decât indică modelele actuale. De asemenea, este posibil ca discrepanțele să fie rezultatul unei combinații de factori.

O confirmare a ipotezei ar putea veni în curând. „Partea bună este că predicția noastră va putea fi testată destul de repede. Misiunea Gaia continuă să publice noi date despre mișcarea stelelor, iar în următoarele 6 până la 12 luni acestea ar trebui să ne ofere o imagine mult mai clară asupra traiectoriei lui HD 7977 și să ne spună dacă avem sau nu dreptate”, a spus Kaib.

Rezultatele cercetării au fost prezentate în cadrul reuniunii Diviziei de Astronomie Dinamică a Societății Americane de Astronomie.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au detectat cele mai puternice emisii observate vreodată la o gaură neagră supermasivă

Astronomii confirmă energia întunecată, după ce o descoperire uimitoare a zguduit cosmologia

Undele electrice ascunse curăță în liniște electronii „ucigași” ai Pământului

Fizicienii au găsit limita superioară a rezistivității unui metal pur