Astronomii NASA au identificat pentru prima dată gheaţă pe suprafaţa unei comete

Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au confirmat existenţa apei în stare solidă pe suprafaţa unei comete. Aceasta s-a format deasupra stratului de gheaţă care înveleşte cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko.

„Iniţial, faptul că nu găseam gheaţă pe suprafaţa unei comete era ceva neobişnuit pentru noi. Acum, că am găsit apă, suntem din nou surprinşi. Este îmbucurător faptul că începem să înţelegem dinamica straturilor de la suprafaţa cometei, dar şi modul în care acestea au evoluat în timp”, a declarat Murthy Gudipati, cercetător NASA.

• Oamenii de știință au dezvoltat o nouă metodă de a „asculta” limbajul ascuns al creierului
• Un psiholog explică de ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte

În anul 2014, 67P/Churyumov-Gerasimenko a fost prima cometă pe a cărei suprafaţă au ajuns vehicule create de om. Este vorba de navele spaţiale Philae şi Rosetta. Cu ajutorul acestora, oamenii de ştiinţă au identificat un nor imens de gaz, care înconjura cometa studiată. Ulterior, astronomii au aflat că norul, a cărui denumire ştiinţifică este coma, era format în cea mai mare parte din molecule de apă.

De asemenea, s-a putut demonstra faptul că gheaţa descoperită reprezintă una dintre componentele principale ale nucleului cometei. Cu toate acestea, până în momentul de faţă nu s-a descoperit gheaţă pe suprafaţa cometei, ci doar în interiorul şi împrejurul acesteia. 

Cu ocazia noilor cercetări, astronomii au putut identifica apă îngheţată într-o zonă aridă din straturile inferioare ale cometei. Pe parcursul observaţiilor efectuate, oamenii de ştiinţă au folosit laserul VIRTIS-M, aflat la bordul vehiculului Rosetta, pentru a propulsa radiaţii infraroşii peste zona cu gheaţă. Apoi, ei au analizat reflexiile undelor şi au identificat granule de gheaţă de dimensiuni milimetrice şi micrometrice.

„Granulele micrometrice sunt asociate cu straturile de gheaţă formate ca urmare a rotaţiei cometei. Din moment ce zonele acoperite cu gheaţă nu mai sunt expuse radiaţiilor solare, apa în stare solidă condensează din norii ce înconjoară cometa şi ajunge în formă lichidă pe suprafaţa acesteia. Procesul este reversibil, astfel încât, în momentul în care zona este expusă din nou radiaţiilor solare, apa se evaporă şi ajunge în nori”, susţin autorii studiului.

Pe de altă parte, granulele milimetrice de gheaţă se formează într-un mod mult mai complex. Astfel, în momentul în care cometa se apropie de Soare, apa de la suprafaţa acesteia se evaporă şi ajunge în compoziţia norilor. Apoi, când cometa se îndepărtează de astrul solar, apa condensează şi intră, prin orificii, în straturile inferioare ale suprafeţei cometei, unde se răceşte treptat şi îngheaţă.

Sursa: sciencealert.com