O echipă de cercetători, coordonată de un român, a elucidat unul dintre marile mistere ale fizicii

În momentul în care bombardăm cu neutroni atomii unei substanţe, la un moment dat, unii dintre aceştia vor intra în coliziune perfectă, cauzând divizarea atomilor în părţi mai mici, producerea de neutroni şi eliberarea unei cantităţi imense de energie. Acest proces este cunoscut sub numele de fisiune nucleară.

Chiar dacă este cunoscută lumii ştiinţifice încă din anul 1939, această reacţie nu a fost nici până acum pe deplin înţeleasă. Una dintre cele mai importante probleme pe care şi le pun cercetătorii se referă la durata în care are loc diviziunea nucleului. Conform unui nou studiu, se pare că aceasta este chiar şi de 10 ori mai mare faţă de ceea ce se ştie la ora actuală.

• MOXIE, un mic prototip auriu, va produce în curând oxigen pe Marte. Tehnologia poate revoluționa explorarea…
• Soarele artificial al chinezilor este funcțional. Reactorul de fuziune nucleară, alimentat cu succes

Motivul pentru care problema menţionată anterior nu şi-a găsit până acum un răspuns este faptul că fisiunea nucleară reprezintă un proces foarte dificil de măsurat şi de estimat. De exemplu, pentru a-l măsura, cercetătorii care activează în cadrul acceleratoarelor de particule trebuie să aştepte o anumită perioadă de timp pentru ca neutronii să intre în coliziune cu atomii din detectoarele special construite în acest sens.

O metodă mult mai eficientă este cea a măsurărilor realizate cu ajutorul unor modele teoretice şi a simulărilor computerizate. Acestea prezintă, însă, un dezavantaj: când sunt realizate calcule foarte complexe, apar erori care pot face ca întregul studiu să eşueze.

Aceasta a fost metoda folosită şi de echipa de cercetători, condusă de fizicianul de origine română Aurel Bulgac (Universitatea din Washington), care a simulat modul în care un nucleu s-ar comporta asemenea unui obiect compact, analizând, în acelaşi timp, interacţiunea dintre nucleonii care îl compun. În acest sens, oamenii de ştiinţă au folosit circa 1760 de procesoare, pentru a rezolva aproape 56000 de ecuaţii individuale. 

Scopul acestor calcule a fost de a simula a 5-a miliardime dintr-o miliardime de secundă de după momentul în care un atom de plutoniu începe să se divizeze. Rezultatele obţinute de fizicienii americani au arătat că simularea fisiunii nucleare durează chiar şi de 10 ori mai mult faţă de ceea ce s-a observat în cadrul unor experimente similare.

Sursa: sciencealert.com

Vă mai recomandăm şi: Misterul materiei întunecate ar putea fi, în sfârşit, DESCIFRAT după o descoperire a danezilor  

                                   Genele noastre conţin fragmente de ADN non-uman. ”Am putea fi mai puţin umani decât am crezut”

                            O nouă particulă ar putea REVOLUŢIONA fizica. Este posibil ca ea să fie asemănătoare cu cea a bosonului Higgs, ”particula lui Dumnezeu”