Cum l-ar putea detrona inteligenţa artificială pe Einstein

Un nou robot poate fi un om de ştiinţă. Aceasta este ideea de la care a pornit cercetătorul Laura Haas, de la IBM Research Accelerated Discovery Lab din San Jose, California. „Maşinile pot deveni un partener foarte bun pentru oameni”, menţionează aceasta, făcând aluzie la seria Star Trek: Next Generation.

Deşi mulţi se tem de perspectiva că maşinile vor depăşi oamenii în orice domeniu, în realitate, cel puţin în prezent, era digitală a permis o acumulare de date fără precedent. Doar dacă ne gândim la bazele de date ale marilor biblioteci sau la tehnologia folosită pentru economia de piaţă din prezent. Calculele matematice reprezintă într-adevăr un domeniu în care maşinile au depăşit cu mult capacităţile umane.

• Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
• Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul

Haas mai menţionează şi că „producţia de lucrări şi studii ştiinţifice se dublează din nouă în nouă ani, 90% din datele lumii de astăzi au fost create în ultimii doi ani; 2,5 exabytes de date sunt creaţi în fiecare zi.” (un exabyte este echivalentul a 1 miliard de gigabytes). Este evident că fără computere, nu era posibilă o asemenea acumulare de date.

Un interes pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale îl are şi Dr. Olivier Lichtarge, biolog la Balor College of Medicine din Texas, care a contactat echipa lui Haas pentru a vedea dacă o tehnologie asemănătoare îl poate ajuta în cercetarea sa.

Lichtarge a analizat o anumită genă, numită p53, care este poreclită „îngerul morţii”, pentru că este responsabilă pentru eliminarea celulelor bătrâne sau deteriorate. În aproximativ jumătate din cazurile de cancer, s-a constat o problemă cu modul de funcţionare al acestei gene. S-a mai observat şi că anumite molecule, numite kinase, joacă un rol în funcţionarea acesteia.

Problema omului de ştiinţă este cantitatea enormă de lucrări scrise despre această genă, peste 70000 şi 5000 de studii apar în fiecare an. Nu este posibil pentru un om să parcurgă atâta literatură pentru a găsi cazurile specifice pentru cercetarea lui. Aşadar, s-au pus bazele unui program care să scaneze literatura de specialitate pentru a le găsi pe acelea în care se discută despre kinase.

Programul a scanat prin zecile de mii de abstracte ale studiilor publicate până în 2004, identificând nouă studii pe marginea acestui subiect; în studiile din 2004 s-au găsit şapte asemenea cazuri. Această parcurgere rapidă a studiilor de specialitate a ajutat echipa lui Lichtarge să treacă la etapa de experimentare într-un timp foarte scurt.

Acest cercetător-robot este încă într-o fază incipientă, neputând să facă mai mult decât să abordeze o problemă clară şi bine definită. Îi lipseşte flexibilitatea oferită de mintea umană care poate aborda probleme complexe, deci pentru a avea o contribuţie mai mare la cercetarea ştiinţifică.

Sursa: Live Science

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Robotul-jurnalist a fost lansat in Statele Unite

Roxxxy, primul robot programat sa faca sex

Cât de aproape suntem de lumea în care vom putea iubi o inteligenţă artificială

Masina autoreplicanta – inventia care va pune capat omenirii?