Ce urmează pentru ştiinţă? Marile cercetările ştiinţifice ale anului 2017 – VIDEO

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Anul 2017 se conturează a fi cel puţin interesant pentru cercetarea ştiinţifică. Printre altele, vor fi puse în discuţie şi modalităţi noi de a face ştiinţă, mai ales în zona psihologiei şi ştiinţelor comportamentale. Fizicienii vor să descifreze problema creării universului, iar cercetătorii ştiinţelor Pământului se vor axa pe probleme mai curente precum schimbările climatice.

Ştiinţele comportamentale

Bruce Bower, redactorul care se ocupă de această secţiune, menţionează că multe descoperiri din psihologie nu rezistă în faţa experimentelor. Acesta se întreabă dacă nu cumva este nevoie de o schimbare a modului în care se efectuează cercetarea ştiinţifică. Bower menţionează că psihologia socială şi cognitivă se bazează prea mult pe partea experimentală şi mulţi cercetători nu generează şi testează explicaţii alternative. „Este o problemă generală a lipsei de elaborare şi integrare a teoriilor”.

Bower urmăreşte orice studiu care explică particularităţile care ne fac oameni – ce ne diferenţiază de alte specii şi ce ne uneşte, atât biologic cât şi cultural.

Fizică

Interesul lui Emily Conover este asupra descoperirii undelor gravitaţionale, care, conform acesteia, trebuie să rămână un subiect central în fizică.

De asemenea, se va concentra pe „lucrurile ciudate din fizică”, precum diferenţele dintre materie şi antimaterie, miza fiind aflarea modului în care universul a putut fi creat.

Altă arie este a fizicienilor care se ocupă cu mecanica cuantică, care fac progrează încet şi sigur. În 2017, vor efectua experimente în spaţiu, unde vor analiza sistemele cuantice cunoscute sub numele de Bose-Einstein.

Astronomie

Anul 2017 anunţă multe misiuni spaţiale, conform lui Christopher Crockett. Sonda Juno a NASA construieşte o imagine 3D a interiorului lui Jupiter şi ESA va căuta urme de gaze pe Marte cu ajutorul sondei ExoMars. Saturn va fi observat în continuare de sonda Cassini, dar fiind ultimul an al sondei, savanţii vor fi mai îndrăzneţi cu aceasta (după acest an, sonda va fi prăbuşită în atmosfera lui Saturn).

Eclipsa de Soare din august este din nou un subiect important. Se vor încerca studii asupra găurii negre masive din centrul galaxiei.

Biologie moleculară

Tina Hesman susţine că biologia moleculară avansează în varii zone: modificarea găinilor pentru a produce ouă hipoalergenice, ciuperci care nu se strică şi porci care pot deveni donatori de organe pentru oameni.

Studii genetice vor fi şi pentru tratarea bolilor de inimă şi ale cancerului. Vor începe studii clinice folosind CRISPR pentru a vindeca distrofia musculară.

De asemenea, aceasta consideră că vor mai fi epidemii de gripă aviară şi altele asemănătoare.

Ştiinţele vieţii

Studiile asupra ţânţarilor vor continua în 2017, spune Susan Milius. Ţânţarii au primit o atenţie deosebită având în vedere faptul că sunt purătorii virusului Zika. Întrebarea principală este dacă există o diferenţă între speciile de ţânţari cu privire la transmiterea virusului.

Neuroştiinţe

Laura Sanders dezvăluie că anul 2017 va fi un an promiţător pentru înţelegerea modurilor în care funcţionează creierul. Aceasta va urmări elaborarea de noi tehnologii cu privire la detectarea activităţii neuronale la şobolani. Este de asemenea interesată în potenţialul ultrasunetelor de a influenţa activitatea cerebrală, alături de alte tehnici care prevăd „operaţii” pe creier de la distanţă, fără să fie nevoie de intervenţie chirurgicală propriu-zisă.

Alt subiect abordat va fi modul în care dispozitivele digitale vor influenţa creierul copiilor. Aceasta este îngrijorată întrucât aceste dispozitive vor afecta abilităţile de comunicare în viaţa reală, spunând că dialogul faţă în faţă are o altă natură faţă de trimiterea de mesaje.

Ştiinţele Pământului

Thomas Summer spune că anul 2017 va fi mai rece ca 2016, odată cu terminarea ciclului El Niño. Totuşi, temperaturile vor continua să crească în următorii ani.

Anul 2017 va fi important şi pentru cercetătrile asupra extincţiei dinozaurilor. Un nou foraj în craterul Chicxulub va arunca probabil o nouă lumină asupra cauzei extincţiei în masă de acum 66 de milioane de ani. Studiul va putea spune cu exactitate forţa impactului, şi dacă acesta a fost suficient pentru a duce la extincţie sau dacă a mai existat un alt eveniment, precum erupţia unui supervulcan. Depinzând de descoperiri, problema poate fi rezolvată sau poate deveni chiar mai complexă decât s-a crezut până acum.

Sursa: Science News

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cele mai aşteptate filme în 2017, numai bune de văzut în familie

Cărţile care vor apărea în 2017

ZILE LIBERE 2017. Se anunţă un an bun la vacanţe: din 14 zile libere, 11 vor fi în timpul săptămânii. Calendarul sărbătorilor legale

HOROSCOP 2017. Cum va fi anul 2017 pentru fiecare zodie, în carieră, bani, dragoste şi sănătate