O fosilă veche de 7,2 milioane de ani rescrie istoria originii omului şi contrazice teoria lui Darwin. Primul strămoş al omului este din Europa

Datorită testelor ADN, ştim că oamenii şi cimpanzeii (Pan troglodytes) au pornit de la un strămoş comun, dar este dezbătut intens locul şi timpul acestei divergenţe evolutive. Acum, o echipă internaţională susţine că a găsit un nou candidat care ar schimba modul în care vedem evoluţia umană, scrie Science Alert.

Cercetătorii au reanalizat o specie puţin cunoscută numită Graecopithecus freybergi, a cărei taxonomie a rămas încă problematică, în ciuda descoperirii în 1944 a unei mandibule fosilizate, din Grecia. În 2012, mandibulei i s-a alăturat un premolar fosilizat găsit în Bulgaria.

• Cum supraviețuiesc sportivii de performanță sub presiunea extremă?
• Când știința modernă confirmă înțelepciunea antică: ce ne învață filozofii despre echilibrul psihic

Utilizând tomografii digitale şi reconstituiri 3D a rădăcinilor şi a structurii dinţilor fosilizaţi, savanţii au găsit trăsături comune cu oamenii moderni şi ai strămoşilor acestora.

Au sugerat astfel că G. freybergi face parte din ramura hominină – ramura evolutivă a oamenilor moderni şi a tuturor speciilor extincte de non-primate.

S-a crezut anterior că fosila este de hominid, care este un grup mai larg care nu îi include doar pe oameni, ci şi pe cimpanzei, gorile şi alte primate moderne. Dacă G. freybergi este mutat în grupa hominilor, ar schimba total istoria evoluţiei, întrucât este cea mai veche fosilă de acest tip care a fost descoperită.

David Begun, de la Universitatea Toronto (Canada) şi unul dintre cercetătorii care au participat la acest studiu, susţine că „dacă acesta este într-adevăr un hominin, ar fi cel mai vechi strămoş al omului şi primul care a fost găsit în afara Africii”. Acesta a adăugat şi că „de la Darwin încoace, ştiam că originea omului este în Africa. Cercetarea noastră arată că aceştia provin din Europa”.

Totuşi, cercetătorii sunt conştienţi că dovezile sunt prea puţine pentru a preciza în mod clar originea europeană a omului, dar cercetarea de faţă este extrem de promiţătoare, întrucât această zonă poate deveni centrul unei noi serii de explorări.

Datarea a fost realizată pe baza analizei sedimentelor din două situri din Grecia şi Bulgaria. Au descoperit că mandibula are o vârstă de 7,175 milioane de ani, iar premolarul o vârstă de 7,24 milioane de ani, situând potenţialul hominin într-o perioadă în care Marea Mediterană era evaporată şi arăta ca savana africană.

Madeleine Böhme, de la Universitatea Tübingen din Germania şi conducătorul acestui studiu, precizează că „fosilele au vârsta începutului Messinianului, o eră care se termină cu o desicare completă a Mediteranei. Formarea incipientă a deşertului nord-african acum mai bine de şapte milioane de ani în urmă şi extinderea savanelor în sudul Europei au jucat un rol central în separarea liniei cimpanzeilor de cea de oameni”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Fosilele unei noi specii de hominid, descoperite în Etiopia

Cum arata craniul unui… hominid?

Cel mai vechi hominid din lume este Ardi, stramoasa lui Lucy

Enigmaticii denisovani: cine erau aceşti „alţi oameni” cu care specia noastră s-a încrucişat cândva?