Prima pagină Stiinta

Fosilele unei noi specii de hominid, descoperite în Etiopia

Florin Badescu | 05.28.2015 | ● Vizualizări: 2387

Fosilele unei noi specii de hominid, aparţinând grupului australopitecilor, denumit Australopithecus deyiremeda, au fost descoperite în Etiopia, informează site-ul publicaţiei franceze Le Monde.

Potrivit unui studiu publicat joi în revista Nature, fosilele au o vechime de 3,4 milioane de ani şi atestă faptul că acei hominizi trăiau în Etiopia în aceeaşi perioadă cu Australopithecus afarensis, specia din care face parte celebra Lucy, al cărei schelet a fost găsit la o distanţă de doar 35 de kilometri. Hominizii din specia Australopithecus deyiremeda erau contemporani, de asemenea, cu mai multe alte specii de hominizi care populau Africa.

Fosilele au fost descoperite în martie 2011 de o echipă coordonată de Yohannes Haile-Selassie, profesor asociat la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland şi la Universitatea Case Western Reserve, în regiunea Afar, la câteva sute de kilometri nord-est de capitala etiopiană Addis Abeba. Noul tip de hominid este cunoscut doar prin intermediul unor fragmente de maxilar şi câtorva dinţi, care provin cel puţin de la doi indivizi.

Yohannes Haile-Selassie şi colegii lui consideră că morfologia acestor oseminte îl include pe noul hominid în grupul australopitecilor, dar permite definirea unei specii noi, care a fost denumită "deyiremeda", care însemnă "rudă apropiată" în limba afar.

Noua descoperire va complica şi mai mult arborele genealogic al hominizilor din acea epocă - pliocenul mijlociu. Savanţii o "cunoşteau" deja pe Lucy şi pe rudele acesteia, aparţinând speciei Australopithecus afarensis, descendenţi presupuşi din Australopithecus anamensis. Însă există şi Australopithecus bahrelghazali, descoperit de o echipă coordonată de cercetătorul francez Michel Brunet, în Ciad, în 1996. Supranumit "Abel" şi având o vechime de 3,6 milioane de ani, acea specie este cunoscută doar prin intermediul unui maxilar inferior parţial. Există însă şi Kenyanthropus platyops, o altă specie, cunoscută prin intermediul unui craniu vechi de 3,4 milioane de ani, descoperit în 2001 în situl Lomekwi - la doar un kilometru de locul în care au fost descoperite, recent, cele mai vechi unelte din piatră cunoscute, create în urmă cu 3,3 milioane de ani.

Aceleiaşi epoci îi aparţine şi un picior descoperit tot în Etiopia, în 2012, de echipa cercetătorului Haile-Selassie, datând din urmă cu 3,4 milioane de ani. "Din păcate, aceste oseminte şi cele ale hominizilor Australopithecus deyiremeda, găsite în acelaşi sit, nu sunt asociate în mod clar", iar piciorul solitar nu şi-a găsit deocamdată proprietarul legitim.

Ramurile arborelui genealogic al oamenilor se încarcă, deci, cu regularitate, cu noi sosiţi, fără ca poziţia unora în raport cu a altora să fie bine delimitată. Lucy, pe care publicul larg o consideră adeseori o strămoaşă directă a omului modern - fapt contestat de cei mai mulţi dintre paleontologi - se vede "împinsă" şi mai mult de acest nou verişor al ei către o ramură moartă. "Indiferent de raporturile de atunci, acum avem o dovadă indiscutabilă a faptului că mai multe specii de hominizi au trăit în acelaşi moment în Africa de Est, cu o mare proximitate geografică între ele", a spus profesorul Haile-Selassie.

Cum poate fi explicată o astfel de diversitate în rândul unor animale foarte apropiate pe plan morfologic, într-un ecosistem comun? "O separaţie a nişelor ecologice, implicând o diversitate a preferinţelor alimentare, a strategiilor de căutare a hranei, a alegerii habitatului şi o deplasare a populaţiei ar fi probabil un factor-cheie", spune Fred Spoor, profesor la University College of London, într-un comentariu care însoţeşte articolul publicat în revista Nature.

Sursă: Mediafax