Hormonii nu sunt vinovaţi pentru schimbările de comportament ale adolescenţilor

”Schimbările comportamentului social din timpul adolescenţei sunt independente de hormonii pubertăţii. Acesta nefiind declanşate de pubertate,” a declarat Matthew Paul, profesor din cadrul  Universităţii din Buffalo. Conform Science Daily deosebirea schimbărilor din adolescenţă de cele ale pubertăţii este dificilă deoarece ambele au loc în acelaşi timp, însă Paul şi colegii săi au găsit o modalitate de diferenţere a celor două prin intermediul unui animal ce se împerechează doar o dată într-un anotimp. 

”Pubertatea şi adolescenţa au loc în acelaşi timp. Aşadar, dacă vrem să descoperim dacă una o provoacă pe cealaltă, unul dintre elemente trebuie îndepărtat. Nu am avut cum să facem acest lucru pe oameni, dar am reuşit să obţinem acelaşi efect pe hamsterii siberieni,” a declarat Paul. 

• Cum procesează creierul frica: Cercetătorii au fost surprinși de o descoperire recentă
• Social media nu este neapărat dăunătoare. Iată cum poți folosi mai eficient rețelele de socializare online

Adolescenţa este o perioadă critică de dezvoltare pentru indivizi, susţine Paul. În această perioadă se dezvoltă gândirea complexă, dar apar şi multe afecţiuni mentale. În cadrul comportamentului social este o perioadă în care relaţiile copilului se schimbă, de la cele cu familia la cele cu prietenii sau persoane de aceeaşi vârstă. Anterior, se credea că aceste schimbări sunt asociate modificărilor hormonale produse de pubertate. 

Pubertatea este procesul prin care indivizii dezvoltă abilitatea de reproducere. Aceasta este declanşată de activarea axei reproductive. 

Utilizând hamsterii siberieni, Paul a reuşit să controleze declanşarea pubertăţii. Hamsterii siberieni născuţi la începutul anotimpului (când zilele sunt mai lungi) de împerechere ajung rapid la pubertate pentru a se putea împerechea în următorul anotimp. Cei născuţi mai mai târziu în timpul anotimpului de împerechere (când zilele sunt mai scurte) suferă o întârziere a instalării pubertăţii pentru a nu naşte în mijlocul iernii. Prin controlarea cantităţii de lumină pe care o primeau hamsterii, specialiştii au putut întârzia instalarea pubertăţii ce apare la 30 de zile în cazul puilor născuţi în ”zilele lungi” şi 100 de zile în cazul ”zilelor scurte”.  Având două grupuri care treceau prin pubertate în momente diferite, Paul a putut determina dacă schimbările comportamentale sunt asociate pubertăţii.  În cadrul studiului a fost analizată tranziţia de la joacă la dominanţă socială. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: