Bacteriile din intestine îţi pot dezvălui adevărata vârstă

Pentru a descoperi modul în care microbiomul se schimbă în timp, cercetătorul Alex Zhavoronkov şi colegii săi din cadrul start-upului InSilico Medicine din Maryland au analizat peste 3600 de probe de bacterii intestinale prelevate de la 1165 de persoane sănătoase de pe tot globul. Conform ScienceMag, dintre probe, aproximativ o treime aparţineau persoanelor cu vârste cuprinse între 20-39 de ani, o altă treime persoanelor cu vârste cuprinse între 40-59 de ani, iar ultima treime persoanelor cu vârste de 60 până la 90 de ani.

Zhavoronkov şi echipa sa au descoperit că unii microbi devin mai abundeţi atunci când îmbătrânim. Un exemplu ar fi Eubacterium hallii, ce are un rol important în metabolismul intestinal. Alţi microbi, precum  Bacteroides vulgatus, scad ca număr. Schimbările alimentare, obiceiurile de odihnă şi activitatea fizică sunt cele care contribuie la modificările speciilor de bacterii, afirmă Vadim Gladyshev, biolog din cadrul Universităţii Harvard.

• Galileo Galilei, omul care a schimbat cursul istoriei. „Și totuși, se mișcă!”
• Sonda europeană Mars Express a observat „păianjeni” pe planeta Marte

Specialiştii susţin că „ceasul microbiomului” ar putea fi utilizat ca bază pentru a testa cât de repede sau lent îmbătrâneşte sistemul intestinal al unei persoane, dar şi modul în care alcoolul, antibioticele sau probioticele influenţează longevitatea. De asemenea, mai poate fi utilizat şi pentru compararea persoanelor sănătoase cu cele ce au anumite afecţiuni, prcum Alzheimer, pentru a descoperi dacă există diferenţe la acest nivel.

Dacă studiul va fi validat, acest instrument s-ar putea alătura biomarkererilor pe care cercetătorii îi utilizează pentru a prezice vârsta biologică.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Locul din care poţi lua uşor virusuri şi bacterii

Apetitul neobişnuit pentru aur al unei bacterii poate duce la o revoluţie în combustibilii bio

Cum se poate lupta împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice

Lumea microscopică pe care nu o ştiam. Savanţii au găsit zece noi mecanisme de apărare folosite de bacterii