Proiect revoluţionar: un sistem cerebral artificial asemănător creierului uman, disponibil în cinci ani

„Credem că cele mai multe beneficii vor merge la cine are cel mai mare computer”, afirmă Greg Brockman, preşedintele şi directorul pentru Tehnologie al companiei OpenAI, care se ocupă de proiectul ce vizează construirea unui aparat cu o inteligenţă de nivel uman, potrivit Mediafax.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Firma cu sediul în San Francisco specializată în domeniul inteligenţei artificiale, fondată în urmă cu patru ani de vizionari din industria de profil precum Elon Musk, Peter Thiel şi Reid Hoffman, tocmai a lansat o nouă provocare adresată celorlalţi specialişti – o investiţie de un miliard de dolari din partea companiei Microsoft pentru construirea unui computer capabil de Inteligenţă Artificială Generală (IAG), un nivel asemănător cu al oamenilor, considerat ultimul pas înainte de calculatoarele cu inteligenţă superumană.

Fondurile – o sumă foarte mare pentru o organizaţie de cercetare – vor fi cheltuite „în cinci ani, posibil chiar mai rapid”, cu obiectivul construirii unui sistem care să poată coordona „un model de inteligenţă artificială asemănător creierului uman”, declară Greg Brockman.

Posibilitatea ca un computer cu o configuraţie neurală asemănătoare cu cea a creierului uman să genereze un nivel comparabil de inteligenţă reprezintă o altă problemă. Greg Brockman este reticent să anticipeze precis când va apărea un model de Inteligenţă Artificială Generală (IAG), explicând că vor fi necesare şi progrese substanţiale în domeniul algoritmilor pentru utilizarea amplificării masive a puterii computerelor.

Compania Microsoft a investit un miliard de dolari în cel mai ambiţios proiect de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale din Silicon Valley – un aparat cerebral artificial care să poată fi conectat la sisteme de tip cloud. Investiţia marchează o nouă etapă a proiectului OpenAI, lansat acum patru ani de vizionari în domeniul tehnologiei informaţionale precum Elon Musk şi Peter Thiel pe fondul preocupărilor că inteligenţa artificială (IA) ar putea sfârşi prin distrugerea rasei umane. Ei voiau să câştige cursa spre Inteligenţa Artificială Generală (IAG), un sistem care să poată egala şi eventual depăşi oamenii, pentru a se asigura că va fi utilizat doar în scopuri benefice.

Proiectul a fost supus reorganizării anul acesta; Elon Musk nu mai este implicat, în timp ce Reid Hoffman, om de afaceri şi fondatorul LinkedIn, a devenit cel mai mare susţinător individual. Cu fonduri Microsoft şi având la dispoziţie platforma computerizată Azure, OpenAI încearcă să se apropie de obiectiv. „Testăm o ipoteză care era de la începutul acestui domeniu: că o reţea neurală apropiată de mărimea unui creier uman să fie pregătită pentru a deveni sistem de inteligenţă artificială generală. Dacă ipoteza este reală, progresul pentru omenire va fi remarcabil”, a declarat Greg Brockman, fondatorul şi preşedintele proiectului OpenAI.

Decizia Microsoft de colaborare în proiectul OpenAI este asemănătoare cu achiziţionarea de către Google în 2014 a DeepMind, o companie londoneză de cercetare care vrea la rândul său să atingă nivelul de inteligenţă artificială asemănător cu cel uman.

Însă, deşi compania Microsoft furnizează finanţarea şi platforma computerizată, va fi ţinută la o anumită distanţă. Consiliul de administraţie al OpenAI va continua să ia deciziile referitoare la agenda de cercetare şi la activităţi. Microsoft va avea doar dreptul de a numi un director.

OpenAI va efectua experimente prin sistemul de centre de date al Microsoft, utilizând platforma companiei, Azure. Microsoft va putea comercializa primele rezultate ale proiectului de cercetare, situaţie care poate intensifica eforturile producătorului de software de a deveni o companie de prim rang în domeniul inteligenţei artificiale, într-o perioadă în care Google a devenit deja liderul recunoscut în acest sector.

La fel ca DeepMind, OpenAI a utilizat asimilarea profundă – tehnică bazată pe reţele neurale care simulează modul de funcţionare a creierului uman – pentru a obţine rezultate. Însă activităţile s-au limitat până acum la experimente în scrierea automată, mişcarea unui braţ robotic şi jocurile, mai degrabă decât asupra unui sistem inteligent mai generalizat care să fie aplicat în diverse probleme. În acest context, mulţi cercetători au argumentat că sistemele de asimilare profundă a informaţiilor, chiar dacă obţin rezultate remarcabile în probleme specifice, nu vor aduce niciodată rezultate asupra inteligenţei generale.