Home » Știință » Inteligenţa artificială poate identifica bolile genetice doar prin analizarea chipului pacientului

Inteligenţa artificială poate identifica bolile genetice doar prin analizarea chipului pacientului

Inteligenţa artificială poate identifica bolile genetice doar prin analizarea chipului pacientului
Publicat: 10.01.2019
Un nou tip de inteligenţă artificială poate identifica unele afecţiuni genetice prin intermediul analizării unei fotografii cu chipul pacientului, arată un nou studiu.

Tehnologia AI, denumită DeepGestalt, a reuşit să întreacă performanţele medicilor în identificarea unei serii de sindroame în cadrul a trei teste ce ar putea îmbunătăţi semnificativ sistemul medical. CNN scrie că 8% din populaţia lumii suferă de afecţiuni asociate unor componente genetice cheie, iar multe dintre ele prezintă şi trăsături fizice uşor de recunoscut.

Tehnologia a reuşit să identifice, cu succes, sindroame precum Angelman, o afecţiune a sistemului nervos caracterizată prin o formă mai lărgită a gurii, dinţi distanţaţi, strabism şi limba proemimentă. Acest lucru duce la crearea unor noi tipuri de cercetări, aplicaţii şi noi sindroame genetice.

Yaron Gurovich, director al departamentului de tehnologie al FDNA, şi echipa sa au antrenat tehnologia DeepGestalt prin utilizarea a 17.000 de imagini faciale a pacienţilor dintr-o bază de date a persoanelor diagnosticate cu peste 200 de sindroame genetice, diferite.

Specialiştii au descoperit că tehnologia AI a depăşit capacităţile medicilor în două seturi separate de teste ce aveau ca scop identificarea unui anumit sindrom din cadrul unui grup de 502 imagini. În fiecare test, AI a propus o listă de potenţiale sindroame şi a identifcat corect sindromul în cadrul celor 10 sugestii cu o acurateţe de 91%.

În cadrul unui alt test au fost analizate diferenţele genetice ale subtipurilor sindromului Noonan, ce prezintă o serie de trăsături diferite şi probleme medicale, precum afecţiuni cardiace. În acest caz algoritmul a obţinut o rată de succes de 64%. În cadrul studiilor anterioare, medicii ce au privit imaginile cu pacienţii diagnosticaţi cu sindrom Noonan au reuşit să identifice 20% dintre cazuri, a explicat Gurovich.

„Am demonstrat că acest sistem poate fi utilizat în aplicaţii medicale”, a declarat Gurovich.

Tehnologia funcţionează prin aplicarea unui algoritm de tip „deep learning” caracteristicilor faciale din imaginea furnizată. AI produce apoi o listă de posibile sindroame.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cercetătorii află secretele unei boli genetice rare şi misterioase, cu ajutorul câinilor

De la clone de maimuţă la şoareci fără tată. Realizările în materie de genetică ale chinezilor

Câtă cafea bei? Cercetătorii au descoperit noutăţi surprinzătoare despre relaţia noastră cu cafeaua

E o reuşită „care te lasă cu gura căscată”, spune un laureat Nobel despre cea mai recentă descoperire din genetică

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?