Oamenii de ştiinţă cred că au identificat indiciul lipsă în explicarea apariţiei vieţii pe Terra

Apariţia vieţii este unul dintre cele mai complicate întrebări la care omenirea încearcă să găsească un răspuns. În cazul oamenilor de ştiinţă, această întrebare este una extrem de complicată, ei încercând să explice modul în care s-a trecut de la materia anorganică la viaţa organică.

Această trecere, numită de către oamenii de ştiinţă abiogeneză, este încă învăluită în mister chiar şi cu ajutorul fosilelor din trecutul geologic. Unul dintre aspectele importante este cel legat de peptide, polimeri foarte scurţi şi enzime, macromolecule de origine proteică cu rol în transformarea altor compuşi organici, notează Science Alert.

• Fără precedent: Ce a găsit Telescopul Spațial James Webb într-una dintre cele mai strălucitoare galaxii cunoscute?
• Cum ajută zahărul creierul să-și reseteze amintirile?

Un studiu recent efectuat de către o echipă de la Colegiul Regal din Londra a demonstrat că peptidele se pot forma în condiţii similare celor întâlnite în perioada primordială a Pământului.

„Petidele sunt lanţuri de aminoacizi, un element esenţial al toate formelor de viaţă pe Pământ. Acestea formează o masă de proteine care joacă rolul de catalizator pentru procesele biologice, dar, la rândul lor, au nevoie de enzime pentru a-şi controla formarea din aminoacizi. Astfel ne aflăm într-o situaţie de tipul > şi care ridică întrebarea cum au apărut primele enzime?”,  explicat dr.Matthew Powner, de la Departamentul de Chimie al Colegiului Regal din Londra.

Echipa care a realizat studiul a subliniat că studiile anterioare s-au concentrat asupra aminoacizilor şi rolului acestora în formarea peptidelor şi nu pe precursorii acestora: aminonitrili. Aceşti compuşi au nevoie de condiţii extreme pentru a forma aminoacizi: medii cu aciditate sau alcalinitate extremă, în timp ce aminoacizii au nevoie de energie pentru a putea forma peptidele. Totuşi, oamenii de ştiinţă au identificat o modalitate prin care să scurteze procesul, demonstrând că este posibil să apară peptide din aminonitrili care au energie în exces.

Această metodă are avantajul de a reproduce reactivitatea aminonitrililor în condiţiile primordiale de pe Terra şi are la baza sa combinarea acestora cu sulfatul de hidrogen şi cu fericianura într-un mediu acvatic. Astfel, oamenii de ştiinţă au reuşit să dovedească că aminonitrili au capacitatea de a forma legături chimice asemănătoare peptidelor fără input exterior, mult mai uşor decât aminoacizii.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că această descoperire poate avea implicaţii majore în înţelegerea abiogenezei, precum şi în înţelegerea vieţii extraterestre.

Citeşte şi: