Moleculele organice de pe Marte ar putea avea origini biologice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O nouă analiză a moleculelor organice identificate în solul uscat din craterul Gale de către roverul Curiosity i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să ajungă la concluzia că posibilitatea ca acestea să fie produsul unor procese biologice nu poate fi exclusă, notează Science Alert.

Roverul a identificat în mostrele de sol o serie de molecule care au fost identificate ca fiind asemănătoare tiofenului, un compus format dintr-un nuceu aromatic, compus din patru atomi de carbon, unul de sulf şi patru atomi de hidrogen. Pe Pământ, acest compus se formează atunci când organisme moarte precum algele sau zooplanctonul ating temperaturi şi presiuni mari. 

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

Chimiştii explică faptul că acest compus se formează  abiotic; atunci când sulful interacţionează cu hidrocarburile organice la temperaturi ce depăşesc 120 de grade Celsius, în cadrul unei reacţii numite reducerea termochimica a sulfatului. Oamenii de ştiinţă explică faptul că nu pot exclude posibilitatea ca hidrocarburile şi sulfurile să aibă origini biologice.„Dacă găsiţi tiofene pe Pământ, atunci aţi crede că sunt de origine biologică, dar, pe Marte, desigur, standardul pentru a demonstra asta trebuie să fie destul de ridicat”, explică Dirk Schulze-Makuh, astrobiolog al Universităţii Washington.

Oamenii de ştiinţă nu exclud posibilitatea ca respectivele molecule identificate de către Curiosity să fi fost aduse de către meteoriţi, dat fiind faptul că o serie de studii efectuate pe rocile din spaţiu au dovedit că în interiorul acestora se pot identifica urme de tiofen.

În ceea ce priveşte prosibilitatea originii biologice a hidrocarburilor şi a sulfaţilor care stau la baza tiofenului, oamenii de ştiinţă explică faptul că este posibil ca, în urmă cu trei miliarde de ani, Marte să fi fost o planetă mai caldă şi cu apă lichidă la suprafaţa sa. Aceste condiţii ar fi permis coloniilor de bacterii care să producă aceste molecule.

Studiul a fost publicat în Astrobiology.

Citeşte şi: