O bacterie care ar putea fi folosită pentru descompunerea plasticului, descoperită recent

O echipă de cercetători germani a publicat recent un studiu în care susţin că au identificat o bacterie care poate să descompună o parte dintre componenetele chimce ale unuia dintre cei mai utilizaţi polimeri: poliuretanul. Acesta reprezintă o sursă importantă de deşeuri la nivel mondial, fiind folosit pentru o gamă largă de materiale şi produse, notează Phys.

„Aceste bacterii pot utiliza aceşti compuşi ca o singură sursă de carbon, azot şi energie”, explică dr. Hermann J. Heipieper, cercetător al Centrului Helmholtz pentru Studii de Mediu din Germania. „Această constatare reprezintă un pas important în a putea reutiliza produsele din poliuretan greu de reciclat”, mai adaugă acesta.

• Frica de abandon: rădăcini, manifestări și drumul spre vindecare
• Bullying între adulți: cum îl recunoști și ce poți face? Deși mai greu de recunoscut, efectele…

Din nefericire, în prezent, reciclarea sau chiar plasticelor care folosesc poliuretan este un proces complex şi care foloseşte o cantitate mare de energie şi asta deoarece aceste sutn proiectate astfel încât să nu se aprindă atunci când sunt supuse la temperaturi crescute. Din aceasta cauză, oamenii de ştiinţă alocă timp şi resurse extinse pentru folosirea bacteriilor sau a funcgilor pentru a descompune palsticile. Totuşi, după cum explică cercetătorii, există un număr limitat de studii care tratează problema descompunerii poliuretanului cu bacterii.

Cercetătorii au reuşit să izoleze bacteria Pseudomonas sp. TDA1 dintr-un zonă plină cu plastic fragil şi au descoperit că aceasta poate să atace anumite legături chimice ale poliuretanului. Oamenii de ştiinţă au stabilit că bacteriile înrudite cu aceasta au o toleranţă crescută la mediile toxice, cum ar fi cele din gropile de gunoi. „Această trăsătură este, de asemenea, numită toleranţă la solvent şi este o caracteristică a microorganismelor extremofile”, explică dr. Christian Eberlein, co-autor al studiului.

Studiile viitoare asupra bacteriei Pseudomonas sp. TDA1 ar trebui, conform autorilor acestui studiu, să se concentreze asupra identificării genelor răspunzătoare de enzimele extracelulare care descompun plasticele.

Studiul a fost publicat în Frontiers in Microbiology.

Citeşte şi:

Proporţiile poluării: ingerăm anual 74.000 microparticule de plastic

Deşeurile de plastic au transformat o insulă din Oceanul Pacific într-unul dintre cele mai poluate locuri de pe Pământ