Creierul mai mare ne permite să avem o dexteritate mai bună față de cea a altor primate

Volumul creierului dictează și capacitatea de a efectua sarcini care solicită un grad ridicat de dexteritate.

Capacitatea noastră de a ne folosi mâinile pentru diferite sarcini nu are egal în regnul animal. Avem nevoie de câteva luni de la naștere pentru a învăța cum să ținem în mână un obiect și cinci-șase ani pentru a învăța să ținem și să folosim, în mod corect, o lingură sau să ne legăm șireturile.

• Un cercetător a creat vaccinul administrat prin bere
• De ce pisicile miaună mai mult la bărbați decât la femei?

În raport cu alte primate avem o dezvoltare lentă, momentul în care ajungem să putem face aceste lucruri coincide cu momentul în care acestea au deja progeniturile proprii. Pornind de la aceste observații, cercetătorii se întreabă de avem nevoie de așa mult timp pentru a învăța mișcările motorii de finețe, notează Medicalxpress.

O dezvoltare rigidă

Un studiu efectuat pe 36 de specii de primate de-a lungul a mai mulți ani indică faptul că dezvoltarea neuronală este rigidă, având loc mereu în aceeași ordine. „Rezultatele noastre arată că dezvoltarea neuronală urmează tipare extrem de rigide, chiar și la speciile primate care diferă mult în alte privințe”, explică Sandra Heldstab, expertă în biologie evolutivă al Departamentului de Antropologie al Universității Zurich.

Diferențele între specii se manifestă la nivelul abilităților motorii fine în cazul adulților. Speciile cu creiere mari, cum ar fi macacii, gorilele sau cimpanzeii pot rezolva sarcini mult mai complexe folosindu-și mâinile lor decât primatele cu creiere mici, cum ar fi lemurii sau marmoseții.

„Nu este o coincidență că noi, oamenii, suntem atât de pricepuți în ceea ce privește folosirea mâinilor și a uneltelor, creierele noastre mari fac asta posibil. Un creier mare este egal cu o mare dexteritate”, declară Heldstab.

Costurile dexterității

Deși un creier mare oferă posibilitatea unei dexterități mai bune, această caracteristică are și o serie de dezavantaje. Astfel, este nevoie de mai mult timp pentru ca puii să învețe chiar și cele mai simple mișcările ale degetelor și manevre. De asemenea, procesul de învățare se dovedește a fi lung și ineficient, iar asta înseamnă că părinții trebuie să fie lângă progenituri până în momentul în care acestea reușesc să își însușească toate detaliile.

Studiul a fost publicat în Science Advances.

Citește și:

De ce au oamenii creierul atât de mare?

De la forme geometrice rudimentare la literatură: evoluţia care a permis oamenilor să citească şi să scrie

Cum a evoluat creierul? Un studiu dă un răspuns fascinant

Stângaci sau dreptaci? Ce spune despre tine mâna cu care scrii