Home » Știință » Joacă gravitația un rol în cazul experimentului ”pisicii lui Schrödinger”? Un studiu recent spune că nu

Joacă gravitația un rol în cazul experimentului ”pisicii lui Schrödinger”? Un studiu recent spune că nu

Joacă gravitația un rol în cazul experimentului ”pisicii lui Schrödinger”? Un studiu recent spune că nu
Cercetătorii au speculat că gravitația este cea care determină stabilirea unei stări în cazul superpoziției teoretizate de Schrödinger. Credit foto: Pixabay
Publicat: 24.09.2020

Cercetătorii au speculat că gravitația este cea care determină stabilirea unei stări în cazul superpoziției teoretizate de Schrödinger.

Experimentul pisicii descris de către Erwin Schrödinger este unul dintre cele mai cunoscute și importante experimente din lumea științei și asta deoarece demonstrează faptul că un obiect se poate afla în două stări simultan, o superpoziție. Pentru aproape un secol, cele mai mari minți ale lumii s-au luptat cu certitudinea matematică că obiectele pot fi în mai multe poziții în același timp înainte ca ceva să le facă să se fixeze în loc.

Unii fizicieni s-au întrebat dacă gravitația este responsabilă de forțarea alegerii unei singure stări în locul superpoziții. Cercetătorii din întreaga Europă au testat recent o potențială explicație a prăbușirii aparente a funcției de undă, determinată nu de observații sau de teoria multiversului, ci de geometria spațiului și timpului, notează Live Science.

O idee veche de jumătate de secol

Acest experiment își are rădăcinile într-o lucrare publicată în 1966 de fizicianul maghiar Frigyes Karolyhazy, susținută zeci de ani mai târziu de minți renumite precum Roger Penrose și Lajos Diósi. Chia Diósi a fost cel care a făcut echipă cu o echipă de oameni de știință pentru a stabili dacă gravitație este cea care determină stabilirea unei stări.

„Timp de 30 de ani, am fost mereu criticat în țara mea că am speculat despre ceva care era total netestabil”, explică Diósi.

La începutul secolului al XX-lea, teoreticienii au modelat particulele ca și cum ar fi unde pentru a reconcilia ceea ce aflau despre atomi și lumină. Aceste particule nu se aseamănă cu valurile care se formează pe suprafața unui iaz. Cercetătorii explică faptul că am putea înțelege aceste unde prin compararea loc cu curba pe care o putem desena pe un grafic pentru a ne descrie șansele de a câștiga un pariu într-un joc de zaruri.

Având în vedere un contrast suficient între toate stările posibile, forma spațiu-timpului va asigura că trebuie plătit un cost substanțial, alegând în mod eficient o singură versiune cu consum redus de energie a proprietăților unei particule pe care să o țină în loc. Este o idee inedită și, din fericire, cu o componentă potențial testabilă.

Un electron care va interacționa violent cu alte particule va produce fotoni. Astfel, cercetătorilor au creat un experiment asemănător celui propus de către Schrödinger prin blocarea unui material într-o cutie de plumb, izolată de efectele radiației de fundal și să înregistreze semnalele produse. Acest material, în acest caz, este germaniul.

Dacă calculele cercetătorilor au dreptate, un cristal de germaniu ar trebui să genereze zeci de mii de flash-uri de fotoni pe parcursul mai multor luni, pe măsură ce particulele sale suprapuse se așează în stări măsurate. Dar Diósi și echipa sa nu au observat acești potențiali.

Studiul a fost publicat în Nature Physics.

Citește și:

Pisica lui Schrödinger e atât vie, cât şi moartă, iar fizicienii au imagini ale acestei superpoziţii

Dacă se adaugă o a doua pisică la experimentul ”Pisica lui Schrödinger”, legile mecanicii cuantice pot fi date peste cap

Cercetătorii au identificat soluţia pentru experimentul pisicii lui Schrödinger

Fizicienii au reuşit să reproducă ,,pisica” lui Schrodinger. Procesul ar putea dezvălui limitele lumii cuantice

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase