Home » Știință » Cercetătorii au identificat patru lumi din Sistemul Solar care ar putea să adăpostească viață

Cercetătorii au identificat patru lumi din Sistemul Solar care ar putea să adăpostească viață

Cercetătorii au identificat patru lumi din Sistemul Solar care ar putea să adăpostească viață
Cercetătorii nu au găsit încă o explicație pentru murmurul marțian. Credit foto: Pixabay
Publicat: 26.09.2020

Recent, oamenii de știință au descoperit fosfină în atmosfera planetei Venus.

GALERIE FOTO

Biosfera Pământului conține toate ingredientele cunoscute necesare vieții așa cum o cunoaștem noi. În linii mari, acestea sunt: apă lichidă, cel puțin o sursă de energie și o serie de elemente și molecule utile din punct de vedere biologic. Dar descoperirea recentă a fosfinei, cu posibile origini biologice, în norii lui Venus ne amintește că unele dintre aceste ingrediente există și în alte părți ale sistemului solar. Oamenii de știință au identificat patru lumi, planete și sateliți, care prezintă unele dintre elementele necesare vieții, notează Science Alert.

1. Marte

Marte este una dintre cele mai asemănătoare planete cu Pământul din Sistemul Solar. Are o zi de 24,5 ore, calote polare care se extind și se contractă cu anotimpurile și o gamă largă de forme de relief care au fost sculptate de apă de-a lungul istoriei sale. Detectarea unui lac sub calota de gheață polară sudică și metan în atmosfera marțiană, care variază în funcție de anotimpuri și chiar de momentul zilei, fac din Marte un candidat foarte interesant pentru descoperirea vieții. Metanul este semnificativ deoarece poate fi produs prin procese biologice, cu toate acestea, sursa reală a metanului de pe Marte nu este încă cunoscută.

Este posibil ca viața să fi câștigat existat pe Marte, date fiind dovezile că planeta a avut odată un mediu mult mai blând. În prezent, planeta are o atmosferă foarte subțire, formată aproape în întregime din dioxid de carbon. Aceasta oferă o protecție redusă împotriva radiațiilor solare și cosmice. Dacă Marte a reușit să rețină unele rezerve de apă sub suprafața sa, nu este imposibil ca viața să mai existe.

2. Europa

Acest satelit a fost descoperit de Galileo Galilei în 1610, împreună cu celelalte trei luni mai mari ale lui Jupiter. Este puțin mai mic decât Luna Pământului și orbitează în jurul gigantului gazos la o distanță de aproximativ 670.000 km o dată la 3,5 zile.Europa este strânsă în mod constant și întinsă de câmpurile gravitaționale concurente ale lui Jupiter și ale celorlalte luni galileene, un proces cunoscut sub denumirea de maree.

Cercetătorii cred că această lună este o lume activă din punct de vedere geologic, precum Pământul, deoarece puternica flexiune a mareelor îi încălzește interiorul stâncos și metalic și îl  menține parțial topit.Suprafața Europei este o întindere vastă de gheață sub care se află un strat de apă lichidă, un ocean global, care este împiedicat să înghețe de către energia mareelor. În fundul acestei lumi oceanice s-ar putea găsi guri de aerisire hidrotermale și vulcani, pe Pământ, astfel de caracteristici susțin adesea ecosisteme foarte bogate și diverse.

3. Enceladus

La fel ca Europa, Enceladus este o lună acoperită de gheață și cu un ocean subteran de apă lichidă. Enceladus orbitează în jurul lui Saturn și a ajuns pentru prima dată în atenția oamenilor de știință ca o lume potențial locuibilă în urma descoperirii prin surprindere a unor gheizere enorme lângă polul sud al lunii. Aceste jeturi de apă scapă prin fisurile mari de la suprafață și, având în vedere câmpul gravitațional slab al lui Enceladus, se pulverizează în spațiu.  Cercetătorii susin că acestea sunt indicii ale existenței apei în formă lichidă.

Nu numai că apa a fost detectată în aceste gheizere, ci și o serie de molecule organice și, la fel de important, mici particule de silicat care pot fi prezente numai dacă apa oceanică a fost în contact fizic cu fundul oceanului stâncos la o temperatură de cel puțin 90 de grade Celsius. Aceasta este o dovadă foarte puternică a existenței orificiilor hidrotermale pe fundul oceanului, oferind chimia necesară vieții și surse localizate de energie.

4. Titan

Titan este cea mai mare lună a lui Saturn și singura lună din sistemul solar cu o atmosferă substanțială. Prezintă o ceață groasă portocalie formată din molecule organice complexe și un sistem meteo care are la bază metanul în locul apei, complet cu ploi sezoniere, perioade uscate și dune de nisip de suprafață create de vânt.

Atmosfera este formată în principal din azot, un element chimic important utilizat în construcția proteinelor în toate formele de viață cunoscute. Observațiile radar au detectat prezența râurilor și lacurilor de metan lichid și etan și, eventual, prezența criovulcanilor, caracteristicile acestora sunt asemănătoare vulcanilor de pe Pământ, cu precizarea că erup apă lichidă și nu lavă.

La o distanță atât de enormă de Soare, temperaturile de suprafață de pe Titan sunt extrem, în jur de -180 grade Celsius, mult prea reci pentru apa lichidă. Cu toate acestea, substanțele chimice abundente disponibile pe Titan au ridicat speculațiile că formele de viață, care ar putea avea o chimie fundamental diferită de organismele terestre, ar putea exista acolo.

Citește și:

Viaţa extraterestră s-ar putea dezvolta în oceanele ascunse ale lui Enceladus datorită unei forţe invizibile epice

Un experiment din fizică arată că nu există viaţă pe Titan

Un dispozitiv revoluţionar va căuta viaţă pe Europa, satelitul natural al lui Jupiter

Pe cine trebuie să informeze mai întâi NASA dacă Perseverance găsește forme de viață pe Marte

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase