Laureații Nobelului pentru Fizică 2020 sunt Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez
Premiul Nobel pentru Fizică în 2020 este acordat lui Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez pentru descoperirea „secretelor întunecate ale găurilor negre și Căii Lactee”, potrivit deciziei anunțate de Comitetul Nobel.
Academia Regală de Științe din Suedia a decis să acorde jumătate din Premiul Nobel pentru Fizică 2020 lui Roger Penrose (Universitatea din Oxford, Marea Britanie), „pentru că a descoperit că formarea găurilor negre este o predicție solidă a teoriei generale a relativității”. Cealaltă jumătate se împarte între astrofizicianul german Reinhard Genzel și americanca Andrea Ghez, astronom și profesoară de fizică, „pentru descoperirea unui obiect compact supermasiv în centrul galaxiei noastre”.
Britanicul Roger Penrose a folosit metode matematice ingenioase pentru a dovedi că găurile negre sunt o consecință directă a teoriei generale a relativității enunțate de Albert Einstein. Însuși Einstein credea că există cu adevărat găuri negre, „acești monștri super-grei care captează tot ce intră în ei. Nimic nu poate scăpa, nici măcar lumina”, se arată în anunțul Comitetului Nobel.
La zece ani de la moartea lui Einstein, în ianuarie 1965, Roger Penrose a dovedit că găurile negre se pot forma cu adevărat și le-a descris în detaliu. În mijlocul lor, găurile negre ascund o particularitate care contrazice toate legile cunoscute ale fizicii. Articolul său revoluționar este încă considerat drept cea mai importantă contribuție la teoria generală a relativității de la Einstein încoace.
Descoperirea Sagittarius A*, gaura neagră din centrul Căii Lactee
Reinhard Genzel (Institutul Max Planck pentru Fizică Extraterestră, Germania, și Universitatea din California, Berkeley, SUA) și americanca Andrea Ghez (Universitatea din California, Los Angeles, SUA) au condus câte un grup de astronomi care, de la începutul anilor 1990, s-a concentrat pe o regiune din centrul galaxiei noastre, numită Sagittarius A*.
Folosind cele mai mari telescoape din lume, Genzel și Ghez au dezvoltat metode pentru a vedea prin norii uriași de gaz și praf interstelar, până în centrul Căii Lactee. Munca lor de pionierat a oferit cele mai convingătoare dovezi ale găurii negre supermasive din centrul Căii Lactee.
„Descoperirile laureaților din acest an au deschis un nou drum în studierea obiectelor supermasive și compacte. Dar aceste obiecte exotice ridică încă multe întrebări care cer răspunsuri și motivează cercetările viitoare. Nu sunt numai întrebări despre structura lor interioară, ci și despre cum să testăm teoria gravitației în condiții extreme în imediata vecinătate a unei găuri negre”, a afirmat David Haviland, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.
Göran K. Hansson, secretarul Academiei Suedeze Regale pentru Științe, a anunțat că tradiționala ceremonie pentru decernarea premiilor Nobel nu se va mai ține în 10 decembrie, ziua morții lui Alfred Nobel, din cauza pandemiei de coronavirus. Premiile vor fi trimise laureaților și va exista o ceremonie de decernare online, a cărei dată încă nu a fost stabilită.
Sezonul premiilor Nobel 2020 a debutat luni cu acordarea celui pentru Medicină, laureații din acest an fiind Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice, „pentru descoperirea virusului Hepatitei C”.
Semnificația medaliei „Natura Scientia” a Nobelului pentru Fizică
Pe lângă medalia din aur, laureații din acest an ai Nobelului pentru Fizică vor primi un premiu în bani în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (955.000 de euro), suma fiind mai mare cu un milion de coroane suedeze (125.000 de euro), față de anul trecut. Jumătate din premiu va fi luat de Roger Penrose, iar cealaltă jumătate se va împărți între Reinhard Genzel și Andrea Ghez.
Pe medalia din aur a laureaţilor Nobel pentru Fizică este reprezentată Natura, sub forma unei zeiţe, asemănătoare cu Isis, care iese dintre nori şi are în mâini cornul abundenţei. Vălul care îi acoperă faţa austeră este susţinut de Geniul Ştiinţei. De jur împrejurul medaliei este inscripționat un citat din Vergilius Aeneid, „Inventas vitam juvat excoluisse per artes (Invenţiile îmbogăţesc viaţa, pe care arta o înfrumuseţează)”, iar în partea de jos este gravat numele laureatului.
Doar trei femei au mai luat anterior premiul Nobel pentru Fizică
În 2019, premiul a fost câștigat de James Peebles, Michel Mayor şi Didier Queloz, pentru „contribuţiile lor în înţelegerea evoluţiei Universului şi a locului Pământului în cosmos”.
Câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică în 2018 au fost Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland, „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii optice”.
În 2017, savanţii Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip. S. Thorne au fost laureații prestigioaselor distincții, „pentru contribuţii decisive la detectorul LIGO şi pentru observaţiile undelor gravitaţionale”.
De la acordarea primului premiu Nobel pentru Fizică, în 1901, distincția a fost decernată de 113 ori către 213 laureați, până în 2019. În afară de Andrea Ghez, Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) şi Donna Strickland (2018) au fost singurele trei femei care au primit prestigioasa medalie Nobel pentru Fizică înainte de 2020.
Următoarele premii Nobel din sezonul 2020 care vor fi anunțate sătămâna aceasta sunt pentru Chimie (miercuri, 7 octombrie), Literatură (joi, 8 octombrie) și Pace (vineri, 9 octombrie). Luni, 12 octombrie, se va încheia sezonul premiilor Nobel 2020, odată cu anunțarea premiului pentru Economie.
Vă recomandăm să citiți și:
Donald Trump a fost nominalizat, din nou, la Premiul Nobel pentru Pace
Au crescut șansele ca Greta Thunberg să câștige premiul Nobel pentru pace
Adrian Constantin, matematicianul român care a câștigat „Nobelul Austriei”