Home » Știință » Adrian Constantin, matematicianul român care a câștigat „Nobelul Austriei”

Adrian Constantin, matematicianul român care a câștigat „Nobelul Austriei”

Adrian Constantin, matematicianul român care a câștigat „Nobelul Austriei”
Matematicianul Adrian Constantin / Credit foto: Daniel Novotny/FWF
Publicat: 22.06.2020

Românul Adrian Constantin, profesor la Universitatea din Viena, a câștigat prestigiosul premiu Wittgenstein, cel mai valoros premiu științific în Austria.

Matematicianul Adrian Constantin, un specialist în valurile şi curenţii din oceane şi atmosferă, a fost premiat de către Fondul Ştiinţific Austriac (FWF) datorită „contribuţiilor inovatoare la matematica propagării valurilor”.

Premiul Wittgenstein, cel mai important în domeniul științific din Austria, în valoare de 1,5 milioane de euro, a fost câștigat în premieră de un român.

Juriul START Wittgenstein a fost alcătuit din opt oameni de știință de top din mai multe țări, printre care și doi laureați ai premiului Nobel. De altfel, acest premiu este considerat de specialiștii în domeniu Nobelul Austriei.

Rolul matematicii în fenomenele climatice

În vârstă de 50 de ani, Adrian Constantin, profesor la Facultatea de Matematică a Universității din Viena, s-a ocupat de modelarea matematică a curenţilor şi valurilor care joacă un rol important în fenomenul climatic El Niño, precum și în alte dezastrele naturale, de exemplu tsunami.

„Aceste mișcări la scară largă din apă și aer stau la baza multor fenomene legate de vreme și climă pe care trebuie să le înțelegem mai bine. Mă interesează, în special, interacțiunile dintre valuri, oscilații pe care le găsim nu numai în apă, ci și în atmosferă, și curenții de dimensiuni mari, geofizice. Acest domeniu ridică încă multe întrebări, precum și aspecte care au fost descrise numai într-o formă foarte simplificată”, a afirmat Adrian Constantin după câștigarea premiului, potrivit revistei Scilog a FWF.

Acesta a dat ca exemplu geometria sferică a Pământului, „faptul că suprafața sa este curbată”. „În majoritatea studiilor despre curenții și valurile oceanice și atmosferice, acest fapt nu este luat în considerare, iar Pământul este tratat ca și cum ar fi plat. Având în vedere că ne confruntăm cu fenomene care se pot întinde pe mii de kilometri, o astfel de viziune este prea imprecisă”, a mai spus matematicianul Adrian Constantin.

În continuare, profesorul român de la Universitatea din Viena a punctat importanța forței Coriolis, care este rezultatul rotirii Pământului și care modifică efectele gravitației.

„Aceasta nu este o perturbare minoră care provoacă abateri, ci o caracteristică majoră a curenților și valurilor care pot fi observați în oceane și în atmosferă. În plus față de ecuațiile generale aplicate unor astfel de fenomene fizice, aș dori să îmi pot da seama de circumstanțele individuale, de exemplu dacă un curent de aer este peste uscat sau pe mare. Acest lucru este conceput pentru a rafina analiza în acest domeniu, folosind diverse abordări din matematică”, a mai spus matematicianul Adrian Constantin.

Pentru definitivarea cercetării pentru care a fost premiat, acesta vrea să atragă și alți oameni de știință, dar și tineri cercetători.

Adrian Constantin, printre cei mai citați matematicieni

Născut în 22 aprilie 1970, la Timișoara, Adrian Constantin a studiat la Liceul Teoretic Nikolaus Lenau. Licența în matematică a obținut-o la Universitatea Sophia-Antipolis din Nisa, iar doctoratul la Institutul Courant de la Universitatea New York.

De-a lungul carierei sale a primit o serie de premii și onoruri, inclusiv unul din partea Consiliului European pentru Cercetare și altul de la Academia Regală Suedeză de Științe, ultima fiind una dintre instituțiile care decernează o parte dintre premiile Nobel.

Adrian Constantin se numără printre cei mai citați 250 de oameni de știință din domeniul matematicii.

Vă recomandăm să citiți și:

Ştiinţa a stabilit cine este cea mai frumoasă femeie din lume. Analiza a fost făcută cu o formulă matematică a grecilor antici

Ciudăţenia din matematică în ceea ce priveşte numărul 10. Este acesta unic?

Descoperire excepţională: o tăbliţă de lut babiloniană, veche de peste 3.700 de ani, poate schimba matematica. ”Este un exemplu rar în care lumea antică ne învaţă ceva nou”

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Luna Pământului s-ar fi format în doar 5 ore după un impact gigantic
Luna Pământului s-ar fi format în doar 5 ore după un impact gigantic
Cum văd lumea albinele? Un studiu a dezvăluit ceva neașteptat!
Cum văd lumea albinele? Un studiu a dezvăluit ceva neașteptat!
Cum a fost fondată „Mâna Neagră”, organizația secretă care a stat în spatele atentatului de la Sarajevo
Cum a fost fondată „Mâna Neagră”, organizația secretă care a stat în spatele atentatului de la Sarajevo
Cercetătorii au provocat accidental o scurgere de metan în Marea Chinei de Sud. Ce s-a întâmplat cu viața marină?
Cercetătorii au provocat accidental o scurgere de metan în Marea Chinei de Sud. Ce s-a întâmplat cu viața marină?
Cercetătorii au găsit legătura dintre respirație și anxietate
Cercetătorii au găsit legătura dintre respirație și anxietate
Un simplu tratament intravenos antrenează celulele imunitare pentru a combate bolile autoimune
Un simplu tratament intravenos antrenează celulele imunitare pentru a combate bolile autoimune
Ce este sindromul „Rapunzel” și cum poate duce la intervenții chirurgicale de urgență?
Ce este sindromul „Rapunzel” și cum poate duce la intervenții chirurgicale de urgență?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre blues și jazz?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre blues și jazz?
Fenomen astronomic extrem, nemaivăzut până acum! Peste 100 de impulsuri gigantice într-o singură oră
Fenomen astronomic extrem, nemaivăzut până acum! Peste 100 de impulsuri gigantice într-o singură oră
Un studiu a dezvăluit ceva neașteptat despre tulburarea obsesiv-compulsivă, sindromul Tourette și autismul
Un studiu a dezvăluit ceva neașteptat despre tulburarea obsesiv-compulsivă, sindromul Tourette și autismul
Câte miliarde de litri de apă consumă centrele de date cu adevărat?
Câte miliarde de litri de apă consumă centrele de date cu adevărat?
România a depășit pragul de 50% la „analfabetism funcțional” în Matematică
România a depășit pragul de 50% la „analfabetism funcțional” în Matematică
Omul vinovat pentru moartea a 70 de milioane de oameni
Omul vinovat pentru moartea a 70 de milioane de oameni
Ce este fumul secundar și de ce este mai periculos decât fumul inhalat de fumători?
Ce este fumul secundar și de ce este mai periculos decât fumul inhalat de fumători?
Drumul până la serviciu în Europa: care sunt țările cu cel mai mult timp pierdut în trafic?
Drumul până la serviciu în Europa: care sunt țările cu cel mai mult timp pierdut în trafic?
Ce a dezvăluit un mormânt vechi de peste 4.000 de ani despre viața din Egiptul Antic?
Ce a dezvăluit un mormânt vechi de peste 4.000 de ani despre viața din Egiptul Antic?
O țară din europa ajunge Turcia din urmă la turismul dentar
O țară din europa ajunge Turcia din urmă la turismul dentar
O noapte scăldată în sânge la Belgrad. Asasinatul care a schimbat istoria Serbiei
O noapte scăldată în sânge la Belgrad. Asasinatul care a schimbat istoria Serbiei