Hormonul care ne controlează foamea poate avea un impact și asupra memoriei

Un hormon care influențează când și cât de frecvent mănâncă animalele pare să afecteze și memoria, au descoperit oamenii de știință.

Animalele și oamenii au hormonul grelină în stomac. Acest hormon le spune animalelor precum și oamenilor atunci când le este foame și ajută la reglarea metabolismului, însă cercetătorii nu au știut niciodată cum funcționează exact.

• MESAJE DE CRĂCIUN. Cele mai frumoase mesaje, urări şi felicitări pentru cei dragi
• Misiunea Lucy care va studia asteroizii troieni ai planetei Jupiter, lansată astăzi

Pentru a afla mai multe despre cum influențează foamea, metabolismul și memoria, oamenii de știință de la USC Dornsife College of Letters, Arts and Sciences au colaborat cu cercetători din toată lumea și au desfășurat un studiu pe șobolani. Oamenii de știință au perturbat comunicarea hormonului grelină cu nervul pneumogastric, un nerv care trimite semnale din stomac înspre creier, iar apoi au monitorizat impactul asupra apetitului și a comportamentelor cognitive.

Șobolanii au redus dimensiunea meselor consumate

Lipsa semnalelor trimise de grelină către nervul pneumogastric „nu doar că a perturbat reglarea glucozei din sânge, ci a dus și la o creștere în greutate”.

„Însă, nu a părut să afecteze cât de multă mâncare au consumat. În schimb, șobolanii și-au crescut periodicitatea consumului de hrană și au mâncat mai mult, dar au compensat prin faptul că au redus dimensiunile meselor”, a explicat Scott Kanoski, autorul principal al studiului.

„Noi credem că periodicitatea crescută a consumului de hrană are legătură cu deteriorarea memoriei. Știind când ai mâncat ultima oară va influența cât de curând vei mânca din nou. Astfel, șobolanii din studiul nostru au mâncat mai rapid”, a mai adăugat Kanoski.

Ce este memoria episodică

Deși șobolanii au reușit să-și amintească de unde și-au luat mâncarea, animalele par să fi uitat că tocmai mâncaseră. Totodată, stomacurile lor se goleau mai lent, potrivit MedicalXpress.

„Animalele au suferit anumite leziuni într-un tip anume de memorie, numit memorie episodică. Acesta este tipul de memorie care te ajută să-ți amintești prima zi de școală sau ce ai mâncat ieri la micul dejun”, a adăugat Elizabeth Davis, un alt autor al studiului.

Davis a mai subliniat că oamenii de știință încearcă să afle mai multe despre semnalele trimise de grelină la nervul pneumogastric pentru că astfel cercetătorii au putea dezvolta terapii mai bune pentru boli precum obezitatea, diabetul, epilepsia și Alzheimer.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O dietă sănătoasă te ajută chiar dacă ai o greutate mai mare. Ce au descoperit cercetătorii suedezi

De ce ne este greu să pierdem ultimele kilograme înainte de a atinge ”greutatea perfectă”?

Cauza majoră a creşterii în greutate. Care este hormonul responsabil de îngrăşare

Câte ore trebuie să dormi pe noapte pentru a nu avea probleme de memorie