Este posibilă în realitate călătoria cu o viteză mai mare decât a luminii?

Navele spațiale care zboară cu viteza luminii sau mai repede sunt ceva de domeniul poveștilor SF și se regăsesc în filme precum „Războiul Stelelor” sau „Star Trek”. Însă cât de reală ar putea fi o astfel de călătorie?

Într-un nou studiu, un fizician american oferă un plan potențial pentru călătoria superluminică, mai rapidă decât viteza luminii, folosind fizica convențională mai degrabă decât o construcție bazată pe particule ipotetice și stări ale materiei cu proprietăți fizice exotice.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Fizicianului Erik Lentz a lucrat la acest plan potențial în timp ce era la Universitatea din Göttingen, Germania.

Există însă un obstacol uriaș, potrivit lui Lentz, în găsirea unei modalități de a reduce considerabil cantitatea imensă de energie necesară pentru a alimenta un motor „warp drive” teoretic înainte de orice speranță de a construi un prototip.

„O tehnologie warp drive (precum în filmele Star Trek n.r.) este prevăzută în principal pentru a accelera transportul în spațiul profund”, a spus Lentz. „Poate fi folosită pentru a spori ambițiile actuale pentru călătoriile interplanetare și interstelare prin scurtarea drastică a timpilor de călătorie și lărgirea ferestrelor misiunii”, a adăugat el, potrivit Reuters.

Cât ar putea dura o călătorie până la Proxima Centauri?

Cea mai apropiată stea din afara Sistemului Solar este Proxima Centauri, situată la 4,25 de ani-lumină. Lumina se deplasează cu aproximativ 300.000 km pe secundă și 9,5 trilioane de km pe an.

Folosind rachetele pe combustibil tradițional, ar fi nevoie de aproximativ 50.000 – 70.000 de ani pentru a ajunge la Proxima Centauri, în timp ce prin propulsie nucleară cu tehnologia propusă s-ar ajunge acolo în aproximativ 100 de ani, a spus Lentz. O călătorie cu viteză luminii ar dura patru ani și trei luni.

Planul lui Lentz are în vedere o călătorie cu o viteză peste cea a luminii, care „deține potențialul pentru o singură călătorie interstelară sau dus-întors în timpul unei vieți umane”.

„Dacă suntem limitați să călătorim la viteze sub-lumină, atunci navele spațiale multi-generaționale trebuie utilizate pentru destinații dincolo de cele mai apropiate stele, care reprezintă în esență un sicriu de înmormântare glorificat pentru cel puțin prima generație de oameni. Nu văd această perspectivă la fel de inspirată”, a spus Lentz.

Solitonii ar putea ajuta la călătorii cu viteze peste cea a luminii

În lucrarea sa a descris construcția teoretică a unei clase de soliton, o undă compactă autonomă care se deplasează cu o viteză constantă prin spațiu, capabilă de mișcare superluminică. Acești solitoni sunt adesea denumiți „bule warp” și ar oferi baza pentru un sistem de propulsie.

„În prezent, cantitatea de energie necesară pentru acest nou tip de propulsie în spațiu este încă uriașă”, a spus Lentz. Pentru ca o navă spațială cu un diametru de aproximativ 200 de metri să depășească viteza luminii, ar putea însemna probabil echivalentul energetic de sute de ori peste masa lui Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar, o cantitate considerată absurdă de către fizician.

Pentru a duce acest proiect la bun sfârșit ar fi nevoie de multă muncă. Pentru a-l face practic, potrivit lui Lentz, trebuie redus drastic necesarul de energie până la intervalul reactoarelor moderne de fisiune nucleară. Totodată, ar trebui concepută și o modalitate de a crea și accelera solitonii.

Lentz consideră proiectul ca fiind unul dificil, dar nu imposibil. El a spus că următoarea fază a cercetării teoretice și a activității de dezvoltare se poate desfășura în următorii câțiva ani, cu un prototip complet funcțional posibil în următorul deceniu.

„Primele călătorii cu adevărat superluminice pot veni după câteva decenii. Aș dori să văd, în timpul vieții mele, această tehnologie în uz”, a mai spus fizicianul american Erik Lentz

Lucrarea care detaliază planul de a călători cu o viteză mai mare decât a luminii a fost publicată în Classical and Quantum Gravity.

Vă recomandăm să citiți și:

Zborurile interstelare ar putea duce chiar și la evoluții lingvistice

Rusia plănuieşte să realizeze o ”misiune interstelară” cu ajutorul unei rachete nucleare

Cele mai interesante 20 de descoperiri ale ultimului deceniu

Ce este Paradoxul Fermi?