Trei tipuri distincte de scleroză multiplă au fost identificate de oamenii de știință

Pentru 1 din 2,8 milioane de oameni din lume care trăiesc cu boala autoimună scleroză multiplă, schimbările care apar în viața de zi cu zi pot fi greu de prezis.

Simptomele pot apărea și dispărea la fel de rapid. Capacitatea de vorbire s-ar putea diminua. Ar putea apărea dureri sau pierderea simțurilor. Însă, fără îndoială, un diagnostic de scleroză multiplă aduce cu sine un viitor plin de incertitudini. Totuși, un nou instrument ne-ar putea ajuta să atenua efectele imprevizibile.

• Astronomii au găsit una dintre cele mai mari găuri negre descoperite vreodată
• Orizonturile extreme din spațiu ar putea atrage stările cuantice în realitate

Obținerea din timp a unui prognostic al sclerozei multiple poate ajuta oamenii să fie mai bine pregătiți, însă testele clinice nu pot dezvălui momentan modul în care un caz specific va reacționa la un anumit tratament.

Un nou studiu desfășurat de o echipă internațională de cercetători a folosit inteligență artificială pentru a identifica trei subtipuri distincte de anatomie în rândul tomografiilor cerebrale prelevate de la 6.322 de pacienți diagnosticați cu scleroză multiplă.

Care este semnul distinctiv al sclerozei multiple?

Definite drept „declanșat de cortex”, „cu aspect normal declanșat de substanța albă”, și „declanșat de leziuni”, aceste trei subtipuri distincte urmează fiecare propria evoluție și reacționează la tratamente în mod diferit, potrivit investigațiilor ulterioare.

Semnul distinctiv al sclerozei multiple este pierderea treptată a învelișurilor izolante care acoperă celulele nervoase. Pe măsură ce sistemul imunitar reacționează în mod eronat, apar leziunile și inflamarea, astfel că rămân leziuni care perturbă abilitatea nervilor de a trimite mesaje.

Deși pierderea funcțiilor nervilor este comună pentru toți oamenii cu scleroză multiplă, tiparele precise ale căilor nervoase afectate variază de la caz la caz, precum și progresul afecțiunii.

Un prim pas spre cartografierea de patologii specifice bolii

Este posibilă desemnarea de cazuri individuale la una din patru evoluții ale bolii în funcție de simptome. Fiind denumite sindrom izolat clinic, recurent remisivă, secundar progresivă și primar progresivă, fiecare grup anticipează pe larg potențialul de recidivă și probabilitatea viitoarelor dizabilități.

Acestea sunt utile pentru determinarea traiectoriei sindromului unei persoane, însă specialiștii medicali ar prefera să aibă o cale de a diferenția din punct de vedere clinic anomaliile astfel încât să folosească tratamente specifice, potrivit Science Alert.

Noile subtipuri de scleroză multiplă reprezintă un prim pas spre cartografierea de patologii specifice bolii, astfel oferind semne clare de anomalii asociate cu un prognostic. Alte studii sunt deja în desfășurare, iar cercetătorii vor încerca să înțeleagă mai bine biologia responsabilă pentru diversitatea simptomelor și evoluțiilor bolii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cu un pas mai aproape de tratamentul pentru scleroza multiplă. Ce a arătat un studiu clinic recent

Ce este scleroza multiplă? Simptome, diagnostic şi tratament

O cană de cacao cu lapte, eficientă pentru pacienţii cu scleroză multiplă

Un bărbat diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică și-a construit propriul robot care să-l hrănească