O explozie hipernova extrem de rară, descoperită la marginile galaxiei Calea Lactee pentru prima oară

Oamenii de știință au descoperit dovezi ale unei explozii stelare de proporții extrem de rare, care datează din zilele Universului timpuriu, cu mai puțin de 1 miliard de ani după Big Bang.

Cunoscută drept „hipernovă magneto-rotațională”, această explozie antică ar fi fost de aproximativ 10 ori mai luminoasă și mai energică decât o supernovă obișnuită (moartea violentă prin care vor trece majoritatea stelelor din Univers, inclusiv Soarele nostru), lăsând în urmă un amestec ciudat de elemente care au contribuit la apariția următoarei generații de stele.

• Un crater din Canada, numit și „Ochiul din Quebec”, arată extrem de ciudat
• De ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online?

Stelele care explodează în acest fel trebuie să fie masive (de zeci de ori mai mari decât Soarele) și să conține un câmp magnetic puternic, potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul Nature.

„Este o moarte explozivă pentru stea și nimeni nu a mai descoperit acest fenomen până acum”, a explicat David Yong, autor coordonator al studiului și astronom de la Universitatea Națională Australiană din Canberra.

O moarte explozivă și un fenomen care nu a mai fost descoperit până acum

Acum, Yong și colegii săi au descoperit o stea îndepărtată la marginile galaxiei Calea Lactee care conține un cocktail bizar de chimicale ce poate fi explicat doar prin acest tip de explozie. Steaua, numită SMSS J200322.54-114203.3 (poreclită J2) și situată la aproximativ 7.500 ani-lumină de Soare, s-a format în urmă cu 13 miliarde de ani, sau mai puțin de 800 de milioane de ani după nașterea Universului.

În noul lor studiu, oamenii de știință au analizat îndeaproape compoziția chimică a stelei bazându-se pe undele de lumină emise de aceasta, folosind instrumente speciale de la Telescopul Giant Magellan situat deșertul Atacama din Chile. Cercetătorii au descoperit că, spre deosebire de alte stele cunoscute care datează din această perioadă, J2 are un conținut extrem de scăzut de fier, în timp ce se poate lăuda cu o cantitate neobișnuit de ridicată de elemente grele precum zinc, uraniu și europiu.

Fuziunile între stelele neutronice pot explica prezența acestor elemente grele în stele similare din Universul timpuriu. Cu toate acestea, J2 conține atât de mult elemente grele „adiționale” încât nici teoria fuziunii de stele neutronice nu poate explica fenomenul, potrivit Live Science.

Singura explicație este o explozie extrem de puternică, adică o hipernovă

Singura explicație este o explozie extrem de puternică, adică o hipernovă amplificată de o rotație rapidă și un câmp magnetic extrem.

„Am descoperit acum, pentru prima oară, dovezi observaționale care indică în mod direct faptul că a existat un tip diferit de hipernova care a produs toate elementele stabile din tabelul periodic în același timp”, a spus Chiaki Kobayashi, autor al studiului și cercetător la Universitatea din Hertfordshire, Regatul Unit. „Este singura explicație pentru acest rezultate”, a adăugat Kobayashi.

Descoperirea reprezintă mai mult decât un spectacol luminos. O astfel de explozie incredibilă ar fi trebuit să se producă în fazele incipiente ale formării galaxiei pentru a rezulta steaua J2. Acest fapt sugerează că hipernovele ar fi fost o metodă importantă de formare stelară în Universul timpuriu.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O explozie misterioasă din urmă cu 1.000 de ani ar putea fi un tip rar de supernovă

În urmă cu aproape un mileniu, o supernovă lumina cerul nopţii

Astronomii chinezi au detectat emisii de raze gamma de la o rămășiță de supernovă

O supernova a explodat în apropierea Pământului în urmă cu 2,5 miliarde de ani