Mai puțin de 10% din genomul uman este unic. Descoperirea surprinzătoare făcută de cercetători

Mai puțin de 10% din genomul tău este unic pentru oamenii moderni, restul fiind împărtășit cu rude umane antice precum neanderthalienii, potrivit unui nou studiu.

Studiul a mai arătat că o porțiune din ADN care este unic pentru oamenii moderni este bogat în gene implicate în dezvoltarea și funcționarea creierului. Această descoperire sugerează că genele pentru dezvoltarea și funcționarea cerebrală sunt ceea ce ne-a diferențiat, din punct de vedere genetic, de strămoșii noștri.

• Praful stelar nu a ajuns în Sistemul Solar așa cum se credea până acum
• Cum arată viitorul, potrivit TIME: invențiile care au definit anul 2025

Cu toate acestea, nu este clar ce înseamnă această descoperire atunci când vine vorba de diferențe biologice între oameni și neanderthalieni, a spus Richard E. Green, autor senior al studiului și profesor de inginerie biomoleculară la Universitatea din California, Santa Cruz.

Noul studiu a fost publicat în jurnalul Science Advances. Cercetătorii au folosit un algoritm pentru a analiza 279 de genomuri umane moderne, două genomuri de neanderthalieni și un genom de la Omul de Denisova, un alt grup de oameni arhaici.

Cercetătorii au fost surprinși de rezultatele studiului

Oamenii de știință au descoperit că doar între 1,5 și 7% din genomul uman este unic pentru Homo sapiens, fără semne ale încrucișării sau variantelor ancestrale.

Richard E. Green a descris valoarea de 7% drept porțiunea din genomul uman care arată că oamenii sunt mai înrudiți între ei decât cu neanderthalienii sau denisovanii. Valoare de 1,5% reprezintă porțiunea care include variante genetice pe care toți oamenii le au, însă neanderthalienii sau denisovanii nu le aveau.

Green a mai spus că el și colegii săi au fost surprinși de rezultatele studiului. „Se pare că o porțiune foarte mică din genomul uman este unic. Am fost surprinși să aflăm că majoritatea genelor din porțiunea de 1,5 și 7% au fost gene pe care le știm și le recunoaștem, fiind în mare parte responsabile pentru codificarea proteinelor implicate în dezvoltarea și funcționarea creierului, în loc de material genetic despre care nu se știe dacă are o anumită funcție”, a adăugat profesorul.

Schimbări genetice adaptive care au avut loc în urmă cu 600.000 și 200.000 de ani

Cercetătorii au mai descoperit că mutațiile specifice umane au apărut prin două „explozii” distincte de schimbări genetice adaptive care au avut loc în urmă cu 600.000 și 200.000 de ani. Nu este cunoscut de ce au avut loc aceste schimbări genetice sau ce s-ar fi întâmplat în mediul înconjurător pentru a declanșa acele schimbări, scrie Live Science.

Studierea acestor mutații și înțelegerea funcțiilor pe care le au în creier ne-ar putea ajuta să înțelegem ce diferențe cognitive și biologice au existat între oameni și neanderthalieni.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Coronavirusul SARS-CoV-2 se poate insera în genomul uman – studiu

Noi dezvăluiri făcute de genomul celacantului, „fosila vie” care ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele propriei evoluții

Genomul masiv al acestor „fosile vii” ar putea explica trecerea de la mediul acvatic la cel terestru

Secvențierea genomului poate fi folosită pentru accelerarea procesului de diagnosticare al cancerului