Descoperirea care schimbă tot ce ştiam despre originile vieții. Ar fi evoluat mai devreme decât se credea

O viață microbiană diversă a existat pe Pământ cu cel puțin 3,75 miliarde de ani în urmă, sugerează un nou studiu condus de cercetători de la UCL, care contestă viziunea convențională privind momentul în care a început viața.

Pentru acest studiu, publicat în Science Advances, echipa de cercetători a analizat o rocă de mărimea unui pumn din Quebec, Canada, a cărei vechime este estimată între 3,75 și 4,28 miliarde de ani. Echipa a descoperit în rocă filamente, butoane și tuburi minuscule care păreau a fi realizate de bacterii.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii ar fi descoperit o „superkilonovă”
• Praful stelar nu a ajuns în Sistemul Solar așa cum se credea până acum

Cu toate acestea, nu toți oamenii de știință au fost de acord că aceste structuri – care datează cu aproximativ 300 de milioane de ani mai devreme decât ceea ce este acceptat ca fiind primul semn al vieții antice – au fost de origine biologică.

Acum, după o analiză suplimentară extinsă a rocii, echipa a descoperit o structură mult mai mare și mai complexă – o tulpină cu ramificații paralele pe o parte, care are aproape un centimetru lungime – precum și sute de sfere distorsionate, alături de tuburi și filamente.

Viața microbiană, prezentă la doar 300 de milioane de ani după formarea planetei

Cercetătorii spun că, deși unele dintre structuri ar fi putut fi create prin reacții chimice întâmplătoare, este foarte probabil ca tulpina „asemănătoare unui copac”, cu ramuri paralele, să fie de origine biologică, deoarece nu a mai fost descoperită nicio structură similară creată doar prin chimie.

De asemenea, echipa oferă dovezi despre modul în care bacteriile își obțineau energia. Ei au găsit în rocă produse chimice mineralizate care sunt în concordanță cu microbii antici care trăiesc din fier, sulf și, posibil, dioxid de carbon și lumină printr-o formă de fotosinteză care nu implică oxigen.

Aceste noi descoperiri, potrivit cercetătorilor, sugerează că o varietate de viață microbiană ar fi putut exista pe Pământul primordial, posibil la doar 300 de milioane de ani după formarea planetei.

„Folosind mai multe linii de dovezi diferite, studiul nostru sugerează cu tărie că un număr de tipuri diferite de bacterii au existat pe Pământ între 3,75 și 4,28 miliarde de ani în urmă”, a declarat autorul principal, Dr. Dominic Papineau, potrivit Phys.org.

„Cresc șansele ca viața extraterestră să existe pe alte planete”

„Acest lucru înseamnă că viața ar fi putut începe la doar 300 de milioane de ani după formarea Pământului. În termeni geologici, acest lucru este rapid – aproximativ o rotație a Soarelui în jurul galaxiei.”

„Aceste descoperiri au implicații pentru posibilitatea existenței vieții extraterestre. Dacă viața apare relativ repede, având în vedere condițiile potrivite, acest lucru crește șansele ca viața să existe pe alte planete.”

Pentru acest studiu, cercetătorii au examinat roci din Centura Nuvvuagittuq (NSB) din Quebec. Zona  a fost cândva o bucată de fund de mare și conține unele dintre cele mai vechi roci sedimentare cunoscute pe Pământ.

Echipa de cercetători a tăiat roca în secțiuni la fel de groase ca hârtia pentru a observa îndeaproape micile structuri asemănătoare fosilelor, care sunt alcătuite din hematit, o formă de oxid de fier sau rugină, și sunt învelite în cuarț. Aceste felii de rocă, tăiate cu un ferăstrău încrustat cu diamante, au fost de peste două ori mai groase decât secțiunile anterioare pe care cercetătorii le tăiaseră, permițând echipei să vadă în ele structuri mai mari de hematită.

Cele mai vechi fosile raportate anterior aveau o vechime de 3,46 miliarde de ani

Aceștia au comparat structurile și compozițiile cu fosile mai recente, precum și cu bacteriile care oxidează fierul și care sunt localizate astăzi în apropierea sistemelor de ventilație hidrotermală. Ei au găsit echivalenți moderni ai filamentelor răsucite, structurilor cu ramificații paralele și sferelor distorsionate.

Echipa de cercetare a recreat digital secțiuni ale rocii cu ajutorul unui supercomputer care a procesat mii de imagini obținute prin două tehnici de imagistică de înaltă rezoluție

Ambele tehnici au produs stive de imagini folosite pentru a crea modele 3D ale diferitelor ținte. Modelele 3-D au permis apoi cercetătorilor să confirme că filamentele de hematită erau ondulate și răsucite și conțineau carbon organic, caracteristici comune cu microbii mâncători de fier din zilele noastre.

Înainte de această descoperire, cele mai vechi fosile raportate anterior au fost găsite în Australia de Vest și datate la o vechime de 3,46 miliarde de ani, deși unii oameni de știință au contestat, de asemenea, statutul lor de fosile, susținând că nu sunt de origine biologică.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Regiunile de „haos” de pe Europa, luna înghețată a lui Jupiter, pot adăposti viață extraterestră

Un model de vreme spațială ar putea identifica exoplanetele care prezintă viață

Cele șapte lumi din Sistemul Solar în care ar putea exista viață

Cum a apărut viața pe Pământ? Un element cheie s-ar fi format în norii de praf cosmic înainte de a ajunge pe Terra