Regiunile de „haos” de pe Europa, luna înghețată a lui Jupiter, pot adăposti viață extraterestră

Anumite regiuni de pe Europa, luna lui Jupiter, ar putea deține răspunsul pentru posibila existență a vieții în oceanul de sub crusta înghețată a lunii.

O nouă privire asupra unei teorii mai vechi dă mai multă greutate ideii că oxigenul abundent ar putea exista în oceanul de sub suprafața Europei, după ce s-a scurs din cochilia înghețată a lunii lui Jupiter.

• Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
• Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul

De fapt, nivelurile de oxigen din oceanele Europei ar putea fi la fel de ridicate ca cele ale oceanelor de pe Pământ, sugerează noul studiu, ceea ce dă credibilitate argumentelor privind existența vieții pe luna înghețată.

„Acesta oferă o soluție pentru una dintre problemele nerezolvate ale habitabilității oceanului subteran al Europei”, a declarat într-un comunicat cercetătorul principal Marc Hesse, profesor la departamentul de științe geologice al Universității Texas din Austin.

Europa, misterioasa lună înghețată a lui Jupiter

Știm deja de existența oxigenului la suprafața Europei, ceea ce înseamnă că noul studiu se concentrează pe măsura în care oxigenul se varsă în ocean, care este ascuns sub crusta de gheață de 15 kilometri grosime a lunii. Crusta de gheață este formată din hidrogen și oxigen.

Radiația care se canalizează spre suprafața lunii dinspre Jupiter, aflat în apropiere, reacționează cu gheața, creând oxigen liber împreună cu alți compuși (cum ar fi peroxidul de hidrogen).

Noul studiu, care implică o simulare computerizată a proceselor de la suprafața Europei, a dezvăluit că, pe măsură ce învelișul de gheață al lunii se topește parțial, se creează o mâzgă. Forța cu care această mâzgă se scurge prin gheață generează o „undă de porozitate” în gheață, făcând ca porii să se lărgească temporar. Această lărgire oferă o cale pentru ca mâzga, încărcată cu oxigen, să alunece de la suprafață în ocean, raportează Space.

Transportul, a precizat Universitatea din Texas în comunicat, „pare a fi o modalitate eficientă de a aduce oxigenul prin gheață, 86% din oxigenul absorbit la suprafață călătorind pe val până în ocean”.

Europa și regiunile sale „haotice”

Rata de transport pare să fie corelată cu scurte momente din istoria geologică a Europei, când așa-numitul teren haotic se formează. Există cinci regiuni „haotice” cunoscute pe luna înghețată și oamenii de știință cred că acestea au apărut în timpul perioadelor mai calde, când blocuri de gheață topită se deplasau la suprafață, înainte de a fi prinse din nou în capcană, deoarece gheața proaspătă îngheța în jurul lor.

Cu toate acestea, nu este clar deocamdată cât de mult oxigen se varsă în ocean. Modelul presupune o „gamă largă de niveluri de oxigen” livrate în oceanul Europei de-a lungul timpului, cu magnitudini care variază de 10.000 de ori.

Cu toate acestea, doar cel mai înalt set de estimări prezintă niveluri de oxigen în oceanul Europei similare cu cele de pe Pământ, a adăugat în comunicat co-autorul și cercetătorul Steven Vance de la Jet Propulsion Laboratory al NASA,

Dar dacă nivelurile cele mai ridicate de oxigen se confirmă, „ne putem gândi la un fel de organisme aerobe care trăiesc chiar sub gheață”, a spus Vance.

Studiul a fost publicat în Geophysical Research Letters.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Astronomii au descoperit o nouă exoplanetă de mărimea lui Jupiter 

Cercetătorii au aflat care este viteza sunetului pe Marte. Ascultă AICI sunetele de pe Planeta Roșie!

Premieră în astronomie. Ultimele clipe ale rămășițelor planetare, observate pentru prima oară

Cum ar arăta o planetă asemănătoare Pământului în sistemul Alfa Centauri?