Test de cultură generală. Câte gene posedă oamenii?

01 11. 2022, 11:00

O genă este unitatea fizică și funcțională de bază a eredității. Gena este o secțiune de ADN. Câte gene posedă oamenii?

Unele gene acționează ca instrucțiuni pentru a produce molecule numite proteine. Cu toate acestea, multe gene nu codifică proteine.

Câte gene posedă oamenii? La om, genele variază în mărime de la câteva sute de baze ADN la mai mult de 2 milioane de baze. Un efort internațional de cercetare numit Human Genome Project, care a căutat să determine secvența genomului uman și să identifice genele pe care le conține acesta, a estimat că oamenii au între 20.000 și 25.000 de gene.

Câte gene posedă oamenii și la ce ne folosesc acestea?

Fiecare persoană are două copii ale fiecărei gene, câte una moștenită de la fiecare părinte. Majoritatea genelor sunt aceleași la toți oamenii, dar un număr mic de gene (mai puțin de 1% din total) sunt ușor diferite de la o persoană la alta.

Alelele sunt forme ale aceleiași gene cu mici diferențe în secvența lor de baze ADN. Aceste mici diferențe contribuie la caracteristicile fizice unice ale fiecărei persoane, potrivit Medline Plus.

Oamenii de știință urmăresc genele dându-le nume unice. Deoarece numele genelor pot fi lungi, genelor li se atribuie și simboluri, care sunt combinații scurte de litere (și uneori numere) care reprezintă o versiune prescurtată a numelui genei.

De exemplu, o genă de pe cromozomul 7 care a fost asociată cu fibroza chistică este numită regulator de conductanță transmembranară a fibrozei chistice; simbolul său este CFTR.

De ce sunt studiate doar o parte dintre gene?

Cercetătorii se concentrează, în general, pe studiul a 2000-19.000 de gene care codifică proteine.

„Genele care exprimă mai multe proteine primesc mai multă atenție deoarece sunt mai ușor de studiat, există mai mult material de supus unui test. În mod similar, este mai ușor să studiezi genele exprimate într-un număr mai mare de țesuturi din organism, față de cele exprimate doar în unul sau două locuri”, a explicat biologul Thomas Stoeger pentru revista Science.

„Genele care au un impact mare atunci când sunt mutante sau dezactivate în celule sau șoareci sunt și ele atractive pentru oamenii de știință, deoarece este mai probabil să aibă un impact mare în organism”, a mai împărtășit biologul.

Vă recomandăm să citiți și:

Un medicament care ar putea trata pierderea părului, tot mai aproape de realitate

Dieta moderată cu lactate ar putea oferi protecție față de diabetul de tip 2. Ce anume crește riscul de boală?

Nucile, secretul pentru a ne menține sănătatea pe măsură ce îmbătrânim

Pubertatea apare mai devreme la copiii care folosesc smartphone-ul în exces